Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor și Ziua Națională a Bibliotecarului
Privită din exterior, profesia de bibliotecar este percepută ca fiind una calmă, liniștită, monotonă chiar și care îți poate oferi timp nelimitat pentru a citi foarte mult. Iar instituția bibliotecii este văzută ca un sanctuar prăfuit în care sunt păstrate și arhivate cărți mai vechi sau mai noi, un loc exclusivist în care au acces doar elitele vremii ori numai cei cu preocupări intelectuale.
Dar ce presupune a fi bibliotecar și ce este, de fapt, biblioteca zilelor noastre?
Bibliotecarul modern trebuie să fie, fără tăgadă, un om erudit, un om cu carte dar și cu știință despre carte. Profesia nu este nicidecum una calmă, liniștită ori plictisitoare și exercitarea ei nu oferă timp nelimitat pentru lectură ori pentru alte preocupări dinafara sferei profesionale ori a responsabilităților de serviciu. La fel ca toate profesiile, și cea de bibliotecar trece, necontenit, prin multiple transformări. Și noi trebuie să ținem ritmul cu schimbările pe care le aduce dezvoltarea tehnologică, integrarea inteligenței artificiale în diferitele procese ale muncii, comunicarea bazată pe IT, situațiile de criză, alocări bugetare întotdeuna și invariabil insuficiente ori cu alte schimbări intervenite la nivelul întregii societăți.
Însă cele mai mari provocări vin din partea comunității deservite, a dvs., cititori și utilizatori ai serviciilor de bibliotecă. Noi, bibliotecarii, suntem într-un permanent dialog cu dvs. și suntem atenți la toate mesajele pe care ni le transmiteți. În egală măsură, suntem sensibili și receptivi la anumite probleme sau fenomene care se întâmplă în comunitatea noastră și încercăm, pe cât posibil, să contribuim la rezolvarea problemelor identificate și să diminuăm efectele negative generate de diferite fenomene cum ar fi, spre exemplu, analfabetismul funcțional sau lipsa unor activități care să le umple copiilor timpul, pe durata vacanțelor. Astfel iau naștere programele, proiectele, evenimentele ori activitățile pe care biblioteca le organizează. Toate au un scop și toate sunt orientate către comunitate.
Bibliotecarul zilelor noastre este arhitectul propriei sale profesii tocmai datorită dinamicii societății și provocărilor generate de mediul extern. El paote și știe să fie dădacă – în timpul programelor dedicate tinerelor mămici și bebelușilor; poate să fie educator – când derulează activități și ateliere cu micii preșcolari; este dascăl și diriginte – când interacționează cu elevii mai mari sau mai mici; știe să fie un bun moderator atunci când organizează evenimente culturale deosebite; este cercetător, arhivist și arhivar, și, întotdeauna o gazdă agreabilă atunci când îi treceți pragul.
Bibliotecarii dedicați muncii lor știu să translitereze texte din vechile grafii ale limbilor latină, greacă și slavonă, dar, în egală măsură, știu să creeze și să partajeze conținut digital sau multimedia.
Trăim vremuri care ne îndeamnă să lăsăm la o parte modestia care ne caracterizează. De aceea, bibliotecarul trebuie să fie și un foarte bun negociator, economist, manager de proiecte, lider de opinie sau jurist, pentru că, dacă deține toate aceste calități poate să își negocieze bugetul anual, să își apere drepturile profesionale, să își planifice și organizeze activitatea chiar și cu resurse – invariabil – insuficiente.
Prin munca lor, bibliotecarii cresc cititori, modelează caractere și pot schimba, în bine, destine!
Credem că cele expuse mai sus reprezintă suficiente argumente în a demonstra că profesia de bibliotecar este una frumoasă, dinamică și provocatoare.
Îi încurajăm pe cei tineri, aflați în momentul orientării spre o carieră profesională, să ia în considerare și opțiunea de a deveni bibliotecari. Nu este o profesie aducătoare de beneficii financiare substanțiale, însă una care poate oferi nebănuite împliniri în sfera umană și spirituală.
Ce reprezintă biblioteca zilelor noastre?
Este inima comunității, locul în care se întâmplă mereu ceva important și frumos: se crează, gestionează și tezaurizează colecții importante de cărți și alte publicații, se indexează și se clasifică toate informațiile și întreaga cunoaștere a lumii, se crează baze de date și cataloage tradiționale sau disponibile online, se gândesc strategii, obiective pe termen mediu și lung și se caută soluții la diversele probleme, se elaborează proceduri de lucru, regulamente, note interne, referate și se fac o sumedenie de evaluări și rapoarte.
Bibliotecile, prin colecțiile pe care le dețin, reprezintă veritabile izvoare istorice; aici se scriu istorii, biografii și monografii.
Biblioteca publică este a tuturor, de la mic la mare; de mult nu mai este un loc exclusivist. Dimpotrivă! Mersul la bibliotecă nu reprezintă un lux; este o necesitate și o nevoie generată de dorința de a ști mai multe, de a fi mai bine informați, de a ieși din anonimat, de a intra în contact cu civilizația și cultura universală. Lumea nu poate fi imaginată fără biblioteci!
La final, ne adresăm decidenților și le transmite rugămintea – imperioasă – de a pune pe lista priorităților și biblioteca publică din comunitatea lor. Din păcate, bibliotecile sunt mereu lăsate la urmă atunci când se stabilesc bugetele și alocarea de resurse financiare este extrem de mică. Și facem aceste afirmații bazându-ne pe date și cifre reale, furnizate prin intermediul unor instrumente de raportare statistică. Înainte de a stabili bugetul sau de a dispune măsuri de reducere a cheltuielilor ori a schemei de personal din biblioteci, inițiați un dialog social deschis cu reprezentanții bibliotecilor: mergeți în biblioteci, ascultați-le necazurile, acceptați-le opiniile, cereți-le să formuleze soluții la problemele identificate și veți avea frumoasa surpriză de a descoperi în bibliotecari parteneri loiali și de nădejde în procesul de guvernare locală.
Investițiile și intervențiile în cultură și în educația prin cultură nu vor aduce beneficii imediate. Pe termen lung însă, „profitul” va fi valorizat înzecit de către copiii de azi, cei care „mâine” vor fi devenit adulți educați și informați, responsabili, cu spirit civic, indiferent de profesia ori meseria pe care o vor urma, indiferent de sectorul de activitate în care vor alege să profeseze, acasă, în comunitățile lor. Chiar și în vremuri de criză, adevărații lideri protejează cultura și educația prin cultură, considerându-le domenii care servesc, de fapt, viitorului copiilor.
În realitate, există mii și mii de bibliotecari care își fac meseria cu profesionalism, discreție și demnitate. Nu se plâng, nu ies zilnic în spațiul public, nu fac paradă pe rețelele de socializare, dar care muncesc constant, tăcut, în biblioteci, formează deprinderi de lectură, echilibrează destine, aprind vocații. Fiecare dintre noi a întâlnit, măcar o dată în viață, un astfel de bibliotecar. Ei există. Chiar dacă nu sunt vizibili.
„La mulți ani!” tuturor bibliotecarilor din România; să fie ani frumoși, rodnici, petrecuți în armonie, cu sănătate și multe realizări profesionale!
Sperăm ca, prin această pledoarie pentru profesia de bibliotecar, mesajul nostru să fi ajuns acolo unde trebuie: la inimile voastre!