CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Turţ, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală "Pictor Aurel Haiduc" - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Chitaş Eudochie/normă întreagă
Adresa bibliotecii :Piaţa Eroilor, Nr. 37B
Tel./Fax. :0261/834672
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 10153
Documente achiziţionate 156
Nr. total computere1
Total venituri (mii lei)42,40
Cheltuieli curente din finanţare bugetară41,70
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,68
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-20091443
Utilizatori activi(2009)300
Tranzacţii de împrumut7035
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)5809
Populaţia8230

Monografia localităţii

Comuna Turt este atestată documentar din anul 1378.
Istoricul comunei Turt, începând din secolul al XIV-lea se poate studia pe baza documentelor scrise care atesta si primele pomeniri documentare a satelor din aceast regiune.
Numele localitătii Turt, vine de la Pârâul Thuruch Thwrcz, finala "c" este sufix diminutiv de origine slava, adaugat la Tur, râul în care se varsa acest pârâu micut. Satul probabil a luat fiinta pe la mijlocul secolului al XIV-lea. Numele localităţii Turt apare pomenit în scrisoarea de răspuns din 2 noiembrie 1378 la actul de danie regesc si prin care acesta se aplica în practica de catre conventul manastirii din Cluj.
Dam mai jos traducerea documentului în care figureaza si Turtul:
"Tuturor credinciosilor întru Hristos, de fata si viitor, care vor lua la cunostinta de cele de fata, conventul manastirii fericitei fecioare Maria din Cluj Manastur mântuire întru mântuitorul tuturor. Prin aceste rânduri voim sa ajunga la constiinta tuturor ca am primit cu plecaciune scrisoarea preaînaltului principe, domnul Ludovic din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei (urmeaza actul regelui, 20 august 1378). Noi, asadar, dorind sa împlinim poruncile regelui , precum suntem Thywadar Forwa, omul regelui, pe omul nostru, adica pe cuviosul barbat, fratele ioan preotul, pentru a împlini susaratatele porunci regesti. Acei oameni, ai regelui si al nostru îtorcându-se în cele din urma de acolo la noi, ne-au spus într-un glas, în duminica sarbatorii fericitului arhanghel Mihai de curând trecuta (26 septembrie) precum si alte zile îndestulatoare pentru cele de mai jos, ei s-au dus la suspomenita cetate, numita Nyalab, precum si la cele ce tin de ea, adica satele unguresti numite Kiralhaza, Werewezu, Zaz, Folw si Ardo, precum si la satele româneşti numite adica Kirma, Charnathev, Comlăuşa (Komlyos), Zephegh, Turt (Thwrch) si Batarci (Bathorcia) precum si la vama ce se obisnuieste a se cere la podul Tisei, numit Zewlewsrew, unde dânsii, de fata cu vecinii si toti megiesii lor, chemati atunci în chip kegiut, în temeiul pomenitei danii regesti, au pus, în chip aratat mai sus în cuprinsul scrisorii regelui, pe suszisii magistrati Drag si Ioan, în stapânirea acelei cetăţi si a susscriselor sate si mosii, precum si a vamii, ca sa le stapâneasca, sa le tina si sa le aiba cu drept de vecie, fara sa se fi ivit vreun împotrivitor. Spre amintirea si vesnica trainicie a acestui lucru, am dat scrisoarea noastra de fata întarita cu puterea pecetii noastre atârnate. Datat martea dupa sarbatoarea fericitului Dumitru în anul sus zis".
Localitatea apare menţionată si în anul 1385 sub forma villa viavalis (Thourch) cu prilejul procesului de proprietate dintre familiile Wassvary si Csarnavaday.
Comuna Turt cuprinde si localitatea Gherţa Mare numita asa fiindca este mai veche ca si Gherţa Mică. Pâna în secolul al XVIII-lea Gherţa Mică s-a numit Gherta de Jos, atunci a primit numele pe care îl are si astazi. Draganu presupune ca numele comunei deriva dintr-un nume de persoana cu sufixul "sa". Gherţa Mare apare în documente în anul 1351.
Românii de pe aceste meleaguri au luat parte la multe din evenimentele istorice din secolul al XVI-XVII si XVIII-lea. Au participat si la revolutia din 1848 data la care "Au început sa se descumpere domneasca" adica sa scape de iobagie dupa cum menţionează documentele.
începutul secolului al XX-lea aduce prabusirea jugului habsburgic si faurirea României Mari. La chemarea CNRC de la începutul lunii noiembrie, se formeaza consilii si garzi naţionale, Turtul aparţinând de Consiliul Naţional Român Halmeu. Dintre cei 6 deputati ai Cercului electoral Halmeu se număra V.Zbona si Iustin Pop din Gherţa Mare, iar Turt S.Pop si I.Pop.
Din 26 noiembrie 1918 datează Credentialul Garzii Naţionale Române din Comitatul Ugocea prin care Vasiel Gale din Turt, este numit ostas stegar. Acesta alături de Adrian Tomoioaga din Bocicău sunt autorizati a lua parte cu vot decisiv la Marea Adunare Naţională Română, convocata la 1 decembrie 1918. în anul 1919 Turtul apare pomenit "comuna - Ugocea în plasa de dincolo de Tisa", ca având un număr de 3406 locuitori, din care 2933, parohie greco-catolica si posta. În perioada interbelica, istoria acestor locuri este bogata în evenimente oamenii de aici participând activ la desfăşurarea evenimentelor istorice si adaptarea unor masuri importante pentru societatea româneasca si oamenii acestor meleaguri.
Însasi evenimentul sarbatorit "ZIUA COMUNEI TURT" din 19-20 august 2000 se înscrie pe aceasta linie facând posibila cunoasterea istoriei acestor locuri, a potentialului ei demografic si economic astazi a locului si rolul ei în judeţul Satu Mare si în România de azi.

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010