CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Târşolţ, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Solomeş Ana Corina/ normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str.Principala Nr.85
Tel./Fax. :0261//833822
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 4725
Documente achiziţionate 17
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)16,10
Cheltuieli curente din finanţare bugetară16,00
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,10
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009266
Utilizatori activi(2009)266
Tranzacţii de împrumut1450
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1030
Populaţia3047

Monografia localităţii

Situată in partea de nord-est a judeţului, comuna Tirsolt, cu o suprafaţă de 36 km?, este străbătuta de apele Văii Lechincioara si a pârâului Mateasa. Localitatea are in componenţa sa doua sate: Tirsolt - reşedinţa comunei si Aliceni. La ultimul recensământ, populaţia comunei se ridica la (2002) cifra de 3034 locuitori. Situată la poalele muntilor vulcanici Muntii Oas, zona are o bogata istorie mai ales in ceea ce priveşte epoca medie si moderna. Menţiunile documentare ale celor doua sate, componente ale comunei sint (cf. C. Suciu, Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. II, Bucureşti, 1967) Tirsolt - a. 1482, iar Aliceniul, înainte de primul război mondial, respectiv, 1913. Descoperirile arheologice sint întâmplătoare (in zona cu mici exceptii nu s-au făcut cercetari arheologice sistematice). O perioada de timp Aliceniul, situat in apropiere de Tirsolt, in partea de nord-vest, s-a numit si Tirsoltel.
In anul 1977 prof. Ioan Misca, pe atunci director de şcoală, intr-o excursie cu elevii, in zona dealurilor din partea de nord-est a centrului de comuna la iesire din Tirsolt spre Cămărzana, a găsit pe un pisc de stinca mai multe piese din bronz, de fapt un mic depozit din bronzul tracic, aproximativ 1350/1300 - 850/800 î.d. H.. Din localitatea Aliceni, provin mai multe fragmente de vase care se inscriu in timp in perioada epocii pietrei şlefuite, mileniile 5-3 î.d. H., lipsesc alte precizari privind locul sau perioada in care au fost descoperite. In 1873, la iesire din Tirsolt, la casa lui Bice Grigore s-a găsit (octombrie) un tezaur de monede de argint, precum si fragmente din vasul in care a fost ascuns. Monedele au fost emise dupa anul 1600, si sint batute la Baia Mare, in Ungaria, Austria, principatele germane.
Amintim ca si Tirsoltul asemenea domeniilor invecinate: Chioar, Baia Mare, Simleu, satele româneşti de pe domeniul cetăţii si oraşului Satu Mare, precum si cele din Ţara Oaşului erau organizate in voievodate, care aveau in frunte voievozi locali. Aceasta situatie se va perpetua pina târziu, astfel la 1822, este atestat documentar la Vama, Iure Racos in anul 1822. Dispariţia acestei institutii, va genera insa aparitia, tot mai des pomenita documentar, a juzelor satesti sau a altor dregatorii, ceea ce demonstreaza alături de prezenta indelungata a voievodatelor, vitalitatea si capacitatea de rezistenta a organizarii autohtone, marturie a caracterului etnic preponderent românesc.
Dupa 1200 in intreaga zona Oas, s-au iscat grave framintari legate de organizarea comitatens, impusa de regalitatea maghiara. Astfel Oasul a fost scindat in doua parti, fapt care a dus la desfiinţarea graniţelor tradiţionale ale formaţiunilor tradiţionale româneşti ale zonei. 9 localităţi vor fi înglobate in comitatul Ugocea, celelalte sate din Oas vor rămâne in cadrul comitatului Satu Mare, administrativ - teritorial vor face parte din plasa Baia Mare. Relatiile feudale vor duce treptat la accentuarea exploatarii ţărănimii din partea stapinilor de pământ. Conscriptiile din anii 1567 si 1574, vor reda numărul de supusi din zona, printre localităţi se număra Tirsoltul. Categoriile de supusi ai feudalilor sint mai multe: jeleri (1774-1775), la Tirsolt sint consemnate 39 de exploatati din aceasta categorie. Intre categoriile sociale se număra si nobilii, semnalati in conscriptii sub denumirea de mici nobili. Aceştia au fost nobilati pentru merite militare. La 1809 se va face un recensmânt general, iar la Tirsolt sint amintiţi 23 nobili, printre ei si unul cu numele de Mihai Pop (categoria aceasta mai este desemnata si sub denumirea de "nobili armalisti"). Adaugam ca in perioada de sfirsit a evului mediu, dupa 1750 si in epoca moderna, Oasul este amplu investigat, cercetat, iar mai apoi exploatat pentru bogatele sale metale auro-argintiere si pentru minereurile din fier. Zona Tirsolt, va fi atrasa in aceasta activitate, mai ales sub aspectul furnizarii fortei de muncă. Adaugam, apoi sigiliul satesc de la Tirsolt din 1832, dar mai ales personalitatea care a fost medicul militar, ajuns in grad de maior, Pop Andrei, născut la 6 octombrie 1850, decedat in anul 1909, fiu al preotului local Pop George si al Tereziei Erdos. Andrei Pop a fost la 1877-18778 pe cimpiile de lupta ale Bulgariei.
Legat de actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 in ziarul "Românul", care aparea la Arad (nr. din 21 noiembrie 1918) se relateaza pe larg despre adunarile de constituire a Consiliilor Naţionale Române centrale Satu Mare, Ardud, Cinghir, Ţara Oaşului si oraşul Satu Mare si dezlipirea parohiilor româneşti Sătmarene de episcopia de Hajdudorog: "Ne-am botezat ca români si vrem sa murim români". Entuziasmul a cuprins pe toti osenii. Delegati sau simpli participanti la Alba Iulia, ei si-au adus obolul la sfinta cauza a Unirii, printre ei locuitorii din Tirsolt si Aliceni s-au inscris la loc de cinste.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010