CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Tiream, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Szolomayer Eniko/normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str.Principală Nr.490
Tel./Fax. :0261/873601
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 8612
Documente achiziţionate 105
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)24,20
Cheltuieli curente din finanţare bugetară24,00
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,20
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009390
Utilizatori activi(2009)210
Tranzacţii de împrumut3260
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)2510
Populaţia2334

Monografia localităţii

Avind o suprafaţă de 54 km?, comuna are in componenţa sa localităţile: Tiream - centrul de reşedinţa, precum si satele: Irina, Portita si Vezendiu. Este situată in plina zona de câmpie, fiind străbătuta de apele riului Tiremus. La ultimul recensământ (2002), comuna număra 2358 locuitori. Fara a intra in detalii, pentru situarea in arealul geografic al judeţului indicam citeva date. In fapt aceasta unitate teritoriala se inscrie in cadrul Văii Ieriului. Canalizarea acesteia incepe in anul 1967, iar lucrările finale se incheie in 1985. De menţionat ca aceste lucrări au fost executate dupa planurile inginerului Gorczi Sándor, aprobate inca in anul 1965. Canalul principal are lungimea de 91 km si atinge hotarele României la Diosig.
Referitor la cele dintii menţiuni documentare, situaţia se prezinta astfel: Irina, a. 1219 (Maksay, A kozekori Szatmarmegye, 1940, p. 150; Szirmay, Szatmar varmegye II 1210, p. 32); Portita a. 1354; Tiream, a. 1431, (Szirmay Szatmar varmegye, p. 114); Vezendiu, a. 1327 (Szirmay, II 1810, p. 169; Coriolan Suciu, in mai recenta lucrare). Dictionar istoric al localităţilor, vol. I-II, Bucureşti, 1967-1968, indica anii: Irina a. 1219, Portita a. 1270, Tiream a. 1215 si Vezendiu a. 1262. Cele mai importante descoperiri arheologice de pe raza comunei se afla pe Valea Ierului, in partea de sud-vest a judeţului (ne ferim doar pentru zona Tiream).
Cu toate ca in zona comunei nu s-au făcut cercetari arheologice sistematice (doar in functie de vestigiile accidental descoperite). Zona este extrem de bogata in urme de locuire care acopera o zona intinsa, incepind cu mileniul IV î.d. H. si pina in preajma atestarilor documentare, deci, in timpul a peste 5000 de ani. Aceste urme de locuire demonstreaza pe de o parte bunele conditii de viaţă pe care le-a oferit mediul inconjurator, iar pe de alta statornicia comunităţilor umane. Am primit in afara aşezărilor, piese din lut, metal (cupru, bronz), specifice tuturor perioadelor. Se remarca urmele de habitat uman din epoca tracica, daco-getica (perioada Burebista - Decebal, zona de nord-vest a actualei Românii, a făcut parte din primul stat condus de Burebista - 70-44 î.d. H.). Interesante sint apoi urmele ce aparţin epocii romane, dovada a relatiilor dintre Dacia Intemeiata de Traian (a. 106) si dacii neocupati - dacii liberi. Pentru perioada sec. III-VII/VIII, exista o serie de urme: Tiream, Portita, Irina, care inlatura pentru aceasta zona, celebra teorie a lipsei de populaţie, a faptului ca românii ar fi venit in Transilvania (de ce numai aici?), dupa anul 1200-1300. Interesant este apoi faptul ca documentele medievale (vezi Szirmay Szatmar varmegye, vol. II, 1910, p. 33) amintesc la capatul satului, inspre Portita, (este vorba de o zona situată intre Vezendiu si Portita) o manastire a ordinului calugarilor Ioaniti. Localnicii ii mai spun si astazi, "fintina manastirii". La acest episod am mentiona celebra diploma a cavalerilor Ioaniti din anul 1247, in care se relateaza despre realitatile etnice, politice si sociale de la sud de Carpati, formatiunile voievodale de aici, care vor fi unite de Basarab I (1310 si 1352), in procesul formarii statului românesc feudal - Tara Româneasca, care in urma victoriei asupra regelui maghiar Carol Robert de Anjou (noiembrie 1330, Posada) isi va dobindi independenta.
Evul mediu, ca si perioada urmatoare, va duce treptat, treptat la o deosebita dezvoltare a zonei, dupa marile evenimente de la începutul epocii moderne, si de pe parcursul acesteia. Lupta pentru o viaţă mai buna, pentru realizarea idealului scump al unitatii naţionale se accentueaza. Tumultul anului 1918, releva lupta românilor din zona, pentru implinirea idealului scump al Unirii. Amintim ca in zona s-au constituit Consiliile Naţionale Române locale, precum si Gărzile Naţionale. Astfel Gărzile Naţionale, insuma 59 membri (Portita, Tiream, Vezendiu) precum si fapta reprobabila al Diviziei secuiesti, care prin forta au dizolvat Consiliul Naţional cercual Tasnad si s-au dedat la atrocitati împotriva românilor si a fruntasilor acestora (cazul localităţii Vezendiu). Primavara - aprilie 1919, va inlatura insa definitiv temerile si prigoana.
Se cuvine sa mai adaugam existenţa sigiliilor satesti de la Irina a. 1806 si Vezendiu, a. 1832, (greco-catolic), precum si a personalitatilor care au vazut lumina zilei in satele actualei comune. Din motiv ca numărul lor se ridica la cifra 8, ne marginim a ne opri asupra a 2 persoane, care prin meritele lor se recomanda de la sine: Pop Carol (1883-1850), născut la Vezendiu, participant la Alba Iulia, deputat in Parlamentul României si Patcasiu Vasile (1844-1932), născut la Portita, patriot deosebit, care se va ocupa in noiembrie de organizare consiliilor si garzilor naţionale. Dupa 1 Decembrie 1918, sub toate aspectele, dezvoltarea acestei zone, de fapt ca si a intregii tari va cunoaste un ascendent deosebit, curmat insa brusc de evenimentele sumbre din august-septembrie 1940.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010