CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Terebeşti, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Czegenyi Monica
Adresa bibliotecii :Str. Principală Nr. 179
Tel./Fax. :0261/875808
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 7232
Documente achiziţionate 145
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)26,09
Cheltuieli curente din finanţare bugetară25,53
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,56
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009399
Utilizatori activi(2009)190
Tranzacţii de împrumut1637
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1400
Populaţia1660

Monografia localităţii

In partea de sud a judeţului, in plina câmpie a Crasnei, comuna se întinde pe o suprafaţă de 35 km?, iar la recensământul din anul 2002, populaţia se ridica la cifra de 1578 locuitori. Aluvionata de riul Crasna si Pârâul Tau, comuna are in componenţa sa următoarele sate: Terebesti, reşedinţa comunei; Aliza, Gelu si Piscari. Referitor la aparitia in documente a localităţilor comunei situaţia se prezinta astfel: dupa C. Suciu, Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I-II, Bucureşti 1967; 1968; Terebesti - a. 1215; Aliza si Gelu - a. 1913, iar Piscari - a. 1326. Bazinul Crasnei, incepe sa fie asanat inca din anul 1751, fiind reluate in mai multe etape, cu un accent deosebit dupa marile inundatii din 1970. Ultimele mari lucrări fiind infiintarea helesteului de la Moftinul Mic (1982-1983), precum si indreptarea albiei Acis si Mihaieni, precum si construirea digului intre Domanesti si graniţa. Adaugam ca pe teritoriul judeţului nostru Crasna strabate 57 km. Mai adaugam ca intr-o serie de izvoare aparitia in documente difera, Terebesti - a. 1219 Maksai F, A Kozepkori Szatmar megye, 1940, p.219; Piscari - a. 1332, Maksai, 1940, p. 197.
Referitor la descoperirile arheologice, acestea sint destul de numeroase, lipsesc insa cercetările arheologice sistematice. Astfel la Terebesti in mai multe puncte de hotar s-au găsit urme de locuire din epoca tracica (epoca bronzului, cultura otomani). Cele mai importante sint insa cele din perioada statului dac condus de Burebista si Decebal, asa cum o demostreaza materialele ceramice din partea la Hotar. Localnicii mai amintesc inca Valul lui Traian (legătura cu cel de la Supuru de Sus?), unde au fost efectuate cercetari de teren cu regretatul prof. Leontin Ghitescu (de la actualul Colegiu Naţional Mihai Eminescu). Amintim apoi, ca in 1966, la Terebesti, a fost găsit un tezaur monetar (piese din Transilvania, Ungaria, Polonia, ducatele germane) cu monede batute dupa 1600, piesele sint din argint. De la Aliza provin urme de locuire din epoca tracica. De mare importanta sint cele din perioada sec. VIII-IX, atunci cind procesul de formare a poporului român si a limbii sale este incheiat. In 1974, doi elevi de la Gelu, cu prilejul unor lucrări de imbunatatiri funciare au adunat si adus Muzeului Judeţean fragmente de vase din epoca bronzului si sec. VIII-IX. Elevii (A. Rosu si I. Zencean) au beneficiat de recreerile unei tabere in zona Busteni-Predeal. De la Piscari au fost adunate fragmente de vase din epoca pietrei (neolitic), printre materiale se afla si un topor de piatra slefuita. Se poate deci concluziona ca descoperirile arheologice din zona comunei acopera intreaga perioada a Antichităţii. La începuturile evului mediu zona a aparţinut formatiunii prestatale voievodatul lui Menumorut. In evul mediu timpuriu ca si perioada care ii urmeaza ţărănimea va reprezenta, pe de o parte principala producatoare de bunuri necesare societăţii, iar pe de alta forta pentru progres, libertate si o viaţă mai buna. Miscarile de la 1514, 1711, dar mai ales cele de la 1784, si îndeosebi, anul revolutionar 1848-1849, vor arata potentialul de lupta al ţărănimii. Adaugam colonizarea şvabilor, 1772. Aceasta localitate prin pozi tia sa din punctul de vedere al situarii colonistilor, face legătura dintre grupul de vest si cel de la Ardud. La problema religioasa menţionăm citeva sigilii aparţinind cultelor din zona, dar înainte amintim sigiliile satesti (comunale), Piscari (1781), Terebesti (1864), care prin reprezentarile lor, indica principala ocupatie din zona - agricultura, pentru cultul greco-catolic, menţionăm sigiliile de la Terebesti, a. 1789 si Piscari 1832.
Secolul al XIX-lea dar mai ales ideile novatoare promovate de revolutia de la 1848-1849, Unirea - 1858, Independenta - 1877-1878, aparitia pe plan politic a unor carturari de marca, cu dragoste netarmurita spre realizarea idealurilor fundamentale ale românilor, libertatea, unitatea independenta, vor descatusa energia românilor. In zona Terebesti, documentele vorbesc despre eforturile pentru sprijinirea învăţământului in limba româna, solicitarea românilor de a fi reprezentati in comitatele comitatense proportional cu numărul lor. La 1918, zona va fi cuprinsa de febra luptei pentru realizarea Marii Uniri - 1 Decembrie 1918, iar locuitorii de aici si-au adus un aport deosebit. Perioada 1918 (toamna), aprilie 1919, va cunoaste racilele si atrocitatile, de la care armatele de ocupatie (maghiara si divizia de secui), nu se vor da la o parte in nelegiuirile lor. In aprilie 1919, odata cu eliberarea ultimelor teritorii româneşti, se va instaura un climat de pace, securitate, prosperitate - nemaicunoscut pina atunci, oprit insa de Hitler si Mussolini - Viena 1940

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010