CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Oraşul Tăşnad, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Orăşenească - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :2(Chioran Liliana, Matias Maria)/normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Înfrăţirii Nr.42
Tel./Fax. :0261/825488
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 53802
Documente achiziţionate 515
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)89,48
Cheltuieli curente din finanţare bugetară86,33
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,15
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-20092292
Utilizatori activi(2009)579
Tranzacţii de împrumut8956
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)5921
Populaţia9382

Monografia localităţii

Pomenit in primele documente ca mosie episcopala, Tasnadul este atestat din 1021.
In 1878 populaţia a cerut transformarea localităţii din oras in comuna, ca apoi abia in anul 1968 sa redevina oras.
Situat in partea sudica a judeţului Satu Mare, la intersectia drumurilor naţionale ce leaga trei judete vecine Bihorul, Sălajul si Satu Mare si in acelaşi timp spre sud-vest fata de reşedinţa de judet, oraşul Tasnad este delimitat spre nord de Câmpia joasa a Eriului, brăzdata de vai superficiale cu albii parasite si terase ingropate spre est, spre sud, spre sud-est, de formatiuni deluroase ale caror coline la 200-220 metri altitudine domina partea de nord a oraşului. Zona sudica a oraşului este parcursa de Valea Cehalului, o vale cu numeroase meandre, cu o lunca joasa, adesea supusa unor inundatii de proportii evidente.
Ca unitate administrativ-teritoriala isi subordonează satele Sarauad, Cig, Valea Morii, Blaja, Ratiu si Tasnadul Nou, situate intre 1,5 km si 8 km, iar ca vecinatati spre nord are comunele Cauas, Craidorolt si Acis, spre est comuna Sacaseni, spre sud comuna Cehal si spre vest comunele Sauca si Santau.
Teritoriul ca unitate administrativă are 9911,53 ha din care intravilanul oraşului este de 421,12 ha distribuit dupa cum urmeaza: constructii 52,16 ha, drumuri 112,79 ha si 256,17 ha teren agricol.
In 1246 Tasnadul este pomenit ca mosie episcopala.
Investigind trecutul, existenţa in timp si dezvoltarea oraşului, aflam ca prima consemnare despre existenţa acestuia, este aceea făcuta de catre fostul paroh local "Nicholaus mester Tasnadi plebanus" - care se autointituleaza drept "vicarus generalis Tasnad" in anul 1021. Al doilea document emis la data de 6 mai 1246 la curtea regelui Bela al Ungariei evidentiaza despre localitatea Tasnad, din comitatul Solnok ca a fost o mosie episcopala. Tot din textul acestui document se desprinde faptul ca "Tasnadul a cunoscut dusmanoasa prigoana a tatarilor" si ca in urma acesteia "a ajuns ca o aşezare de mare lipsa a locuitorilor, incit nu se mai aflau deloc, sau se aflau foarte putini".
Fata de aceasta stare de fapte in 1282 regele Ladislau acorda privilegii deosebite pentru - "villa Tasnad" acceptind si evenimentul din 1281, cind Episcopul Petru I al Transilvaniei ia de la comitetul lui Ştefan, cu forta, 30 de familii de iobagi, pe care-i stabileste in localitatea Tasnad.
In 1570 este menţionată o cetate de piatra in Tasnad.
Localitate veche, identificata cu mosia episcopala, avea o populaţie ce se ocupa cu lucratul pământului si cresterea vitelor.
In anul 1474 episcopul Ardealului cere regelui Matei Corvin drepul de a construi o cetate "fie de lemn, fie de piatra". Prin tratatul incheiat in 1570 la Speier intre împăratul Maximilian si Ioan Sigismund - voievod al Transilvaniei, este menţionată existenţa cetăţii de piatra in Tasnad.
In trecutul existentei sale, localitatea a fost de trei ori pradata si populaţia masacrata, ultima fiind in anul 1660, cind timp de 30 de ani aşezarea a fost supusa ocupatiei turcesti.
In 1757 Rákóczi a adus in oras coloni şvabi pentru a lucra pământul si a consolida catolicismul.
In anul 1709 si apoi in anul 1739 localitatea a fost bintuita de holera, care decimeaza populaţia rămasa. Eliberata de sub stapinirea turceasca de catre Gheorghe Rákóczi, localitatea fiind lipsita de populaţie, in anii 1757 si 1758 au fost adusi coloni şvabi din zona Scharzwa, atit pentru a lucra pământul, cit si pentru a consolida catolicismul care devenise deja amenintat de catre reformaţi.
Sub influenta colonilor prezenti, localitatea este consemnata si sub denumirea de Tuschnad (1808), ca apoi in anul 1854 sa fie evidentiata ca si Tasnad. In secolul XIX din nou apare denumirea de Tasnad, ca apoi in anul 1878 datorita taxelor mari aplicate locuitorilor, s-a cerut transformarea localităţii din oras in comuna, ca apoi abia in anul 1968 sa redevina oras.
Oameni de seama - fii ai localităţii
Dintre fiii de seama ai localităţii amintim pe episcopul unit Grigore Petru Maior - promotor al Scolii Ardelene - născut la Sarauad, istoriograful Petru Mor, născut in Sarauad, delegati oficiali ai Cercului Tasnad - prezenti la Marea Adunare Naţionala de la Alba Iulia din 1918: dr. Coriolan Ster - avocat; preot Domitian Cupsa - paroh in Tasnad; invatator Muresan Teodor din satul Blaja, dar si pe biologul cercetator dr. Biro Lajos născut in Tasnad.
In anul 1890 Tasnadul avea doar 3677 de locuitori.
Daca periodic, pina la finele secolului al XIX-lea populaţia acestei localităţi a fost frecvent decimata prin invaziile turcesti si ale tatarilor, abia intre anii 1890-1910 se inregistreaza o crestere mai evidenta a populaţiei. De la 3677 locuitori in 1890, cifra lor creste la 5030 persoane in anul 1910.
Cel de-al doilea salt de crestere are loc in perioada 1950-1960 cind datorita colectivizarii agriculturii si al unui început de industrie in oras, vin aici un număr mare de locuitori din satele invecinate, dar si un număr mare de intelectuali: ingineri, profesori, medici, etc.
In prezent (recensământul din 1992) totalul populaţiei cu satele aparţinatoare se ridica la 10.552, din care 8402 au domiciliul in oras. Considerind criteriul etniei, români sint 5667 din care 3979 cu domiciliul in Tasnad, maghiari 4161 din care 3840 cu domiciliul in Tasnad, şvabi 155, germani 82, romi 317 si alte etnii 170.
Populaţia dupa religie se prezinta astfel: ortodocsi 5403; reformaţi 2591; catolici 2076; greco-catolici 419; baptisti 12 si alte religii 36.
In anul 1938 Tasnadul avea doar doua mori si citeva ateliere mici.
Comparind situaţia economica a oraşului Tasnad din anul 1938 cu cea prezenta, se evidentiaza o evolutie ascendenta. Situaţia in anul 1938 se prezenta astfel: doua mori cilindrice cu valturi, un atelier de timplarie, doua ateliere de fierarie, citeva ateliere mici de confectionat imbracaminte si incaltaminte, precum si o uzina electrica.
Ocupatia principala a populaţiei a fost agricultura. Mai existau si următoarele meserii sau profesii: 87 comercianti, trei mici industriasi, 26 liber profesionisti, 14 meseriasi si 82 de functionari.
Fata de cifrele sus menţionate, in prezent situaţia se prezinta astfel: numărul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat este 21 dintre care opt regii autonome, 13 societati comerciale cu capital de stat. Din prima categorie mai importante sint: Victoriamob S.A. - fabrica de mobila; Someta S.A. cu produse pentru industria chimica - petrochimica, metalurgie si minereu; Agroindustriala S.A. - cu produse cerealiere si pentru cresterea animalelor; Mobipan S.A. - intreprindere de morarit si panificatie; Agromec S.A. - unitate de prestari servicii agricole, banci, Petrom si altele. Agentii economici cu capital privat sint in număr de 117 unitati dintre care 58 S.R.L.-uri, 34 asociatii familiale si 25 independenti.

Monografie întocmită de Andreea Cenusa

Website counter

Ultima actualizare : 12.10.2010