CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Tarna Mare, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală "Athanasie Doroş" - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Conioşi Mariana / 1/2 normă
Adresa bibliotecii :Str. Principală Nr.284
Tel./Fax. :0261/832323
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 11066
Documente achiziţionate 171
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)13,82
Cheltuieli curente din finanţare bugetară13,10
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,72
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009707
Utilizatori activi(2009)293
Tranzacţii de împrumut1009
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)908
Populaţia4435

Monografia localităţii

Cu o suprafaţă de 53 km? avind un relief deluros, străbătut de apele riului Tarna, comuna are in componenţa sa satele: Tarna Mare, Bocicău, Valea Seacă si Vagas. Cu toate ca menţiunile documentare sint mai recente, descoperirile arheologice dintr-o zona sensibil apropiata, permit afirmaţia existentei aici a comunităţilor umane inca din antichitate. In documente Tarna Mare, Împreună cu localităţile ce-i aparţin sint catalogate astfel: Tarna Mare (a. 1430), Bocicău (a. 1572), Valea Seacă (a. 1378). La data recensământului din 2002, populaţia comunei se ridica la 3718, locuitori, ponderea cea mai mare revenind centrului de comuna cu 1936 de persoane (datele referitoare la aparitia in documente au fost redate dupa C. Suciu, Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I-II, Bucureşti 1967-1968). Situată in partea de sud-vest a judeţului, comuna este dominata de Muntii Oas-Gutii (Oasul este plasat mai ales in nord-vestul depresiunii, iar Gutii in partea de nord-est), Pavaza a Oaşului, Muntii Gutii, cu inaltimi cuprinse intre 400-600 m, de origine vulcanica, Împreună cu Muntii Oas reprezinta a doua forma de relief, dupa cea care domina geografia si relieful judeţului - Câmpia. Formată din roci dure, Muntii Oaşului au inaltimi, mici (600-1300 m). La început aminteam descoperirile arheologice din zona si care au semnificatie aparte. Asfel in localitatea Batarci in anul 1952, in partea de sud-est a localităţii a fost descoperit întâmplător, un depozit din perioada de sfirsit a bronzului tracic compus din unelte, arme si podoabe. Piesele depuse intr-un vas de lut, erau in număr de 48. Ulterior s-a mai recuperat o piesa, deci numărul total se ridica la 49. De menţionat ca din cadrul depozitului mai fac parte si 4 inele din aur, datarea descoperirii 1300 - 900/800 de ani î.d. H.. Din aceeaşi zona, dar la o distanţă mai mare spre sud-est, la Boineşti in anul 1970, a fost partial cercetata o fortificaţie cu val si sant. Este vorba de Coasta Boineştilor, situată intre hotarele satelor Boineşti si R emet ea-Oas, o fortificaţie a unui centru tribal tracic, din care se vor individualiza in a doua jumătate a mileniului I î.d. H. daco-getii din zona. Tot aici au mai fost găsite vestigii din epoca romana si din perioada in care procesul de formare a limbii si poporului român era incheiat. Incepind cu sfârşitul mileniului I, respectiv dupa 750-800, situaţia din zona se schimba, evolutia societăţii româneşti va cunoaste o noua etapa, superioara de dezvoltare. Chiar daca viaţă si-a continuat evolutia sa, aceasta n-a fost scutita de o serie de altercatii. Astfel ca multe dintre ele s-au datorat organizarii administrative, fapt care incuba, o serie de reforme pe toate planurile.
Organizarea administrativă a Oaşului va fi practic incheiata in jurul anului 1200. Apar insa pe parcurs o serie de cneji români, dovada ca institutia cneziala si voievodala la români semnifica continuarea unor realitati institutionale româneşti. Integrarea formaţiunilor politice româneşti din secolele XII-XII, din Oas, Sătmar si Codru, va reprezenta o noua organizare administrativă a comitatului: Ugocea si Sătmarul, sub conducerea voievozilor români din familia Dragosestilor de Maramures. Ugocea se va constitui prin impartirea practic a Oaşului in doua, localităţile: Batarci, Bocicău, Comlăuşa, Gherţa Mică, Gherţa Mare, Tarna Mare (Tarna Mica, se afla in Ucraina), Tămăşeni, Turti si Valea Seacă. De retinut ca voievozii si cnezii din Sătmar si Ugocea apar de-a lungul timpului in documente. Astfel in anul 1378 intilnim in documente pe Ştefan de Zepheg din Valea Seacă.
Epoca moderna marcheaza o crestere accentuata a luptei sociale si naţionale. Revolutia română de caracter unitar de la 1848 - 1849, reprezinta ridicarea pe o noua treapta, superioara a miscarii de eliberare sociala si naţionala. Amintim aici următoarele crimpeie de istorie: colonizarea masiva a şvabilor la Tarna Mare, adusi din Wurtenberg la 1772 in vederea exploatarii complexelor arginto-aurifere. De remarcat ca in Oas, deci si la Tarna Mare, cercetarea si exploatarea minereurilor de fier (datează din 5 decembrie 1789) precum si a celor neferoase, exista doua perioade a) pina la 1848, b) dupa 1848, aceasta din urma cu valenţe tehnice deosebite. Mai amintim un sigiliu comunal (Tarna Mare) din 1893 si Bocicău, 1893. Printre personalităţile născute aici se impune Doros Atanasie (1886-1932), născut la Slatina (Solotvino), Ucraina, paroh in Tarna, prezent la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. A redactat la 20 mai 1919 petitia locuitorilor din Tarna Mare si Valea Seacă, privind revizuirea frontierelor.
1 Decembrie 1918, face din nou recunoastere de patrioti a osenilor. Se vor constitui Consiliile Naţionale Române si Gărzile (13.11.1918). La 26 noiembrie, Adrian Tomoiaga din Bocicău este ales ca delegat pentru Alba Iulia. Mai adaugam ca in vara si toamna anului 1944, osenii nu răspund ordinelor de incorporare ale autoritatilor horthysto-fasciste.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010