CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Supur, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Coşar Lucia / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Teilor, Nr. 6
Tel./Fax. :0261/823332
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 9120
Documente achiziţionate 120
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)16,07
Cheltuieli curente din finanţare bugetară14,92
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)1,15
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009580
Utilizatori activi(2009)200
Tranzacţii de împrumut2860
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)696
Populaţia696

Monografia localităţii

Situată la confluenta dintre zona colinara Tasnad si Câmpia Crasnei, in partea de sud a judeţului, comuna cu o suprafaţă de 129 km.p. are un relief format din zone deluroase dar si de ses, fiind aluvionata de apele riului Crasna. In anul 2002, la data ultimului recensământ populaţia comunei Supur se ridica la 4677 locuitori. In componenţa acestei unitati administrativ-teritoriale intra localităţile: Dobra, Giorocuta, Hurezu Mare, Racova, Secheresa, Supuru de Jos - centrul comunei si Supuru de Sus. Aparitia in documente, desi relativ tirzie, este urmatoarea - datele sint redate dupa A. Vende, Szatmár vármegye, 1910 Petri Mor, Szilágy vármegye, si C. Suciu, Dictionar istoric al localităţilor - Dobra, a. 1424 (Vende); Giorocuta, a. 1423 (Mor); Hurezu Mare, a. 1555 (Vende), C. Suciu, Dobra, a. 1224; Giorocuta, 1423, Hurezu Mare, a. 1424; Racova a. 1393, Secheresa (Catun, Supuru de Sus), dupa al doilea război mondial; Supuru de Jos, a. 1215; Supuru de Sus, a. 1215. Zona, datorita excelentelor sale conditii naturale si geografice a oferit din antichitate bune conditii de viaţă comunităţilor umane inca din vechime cercetari sistematice au început in anul 1997 la Supuru de Sus.
Cronologic urmele de locuire incep inca in epoca pietrei si continua apoi aproape fara intrerupere pina in vremea apariţiei statelor la români. Aceste vestigii au fost descoperite la Dobra, Hurezu Mare, Giorocuta, Supuru de Jos si Sus. Dintre acestea se detaşează prin importanta lor cele de la Supuru de Sus, care au intrat deja in circuitul stiintific mondial. In anul 1971, luna mai, semnatarul acestor rinduri, Împreună cu regretatul Ioan Alexandru Senior, un erudit, bun cunoscator al locurilor si istoriei acestora (a publicat vol. Oameni din Sălaj, Zalau, 1938), ne-am oprit asupra partii de hotar denumita de localnici "Bondana", care se afla la intersectia cailor de comunicatie Carei - Zalau si Zalau - Satu Mare in partea dreapta, pe malul sting al Crasnei (Bondava, Bondaua, nume de rezonanta, (dava in limba dacica inseamna: cetate, fortificaţie). O cercetare amanuntita (totusi vegetatia era ridicata) - constatarea existentei unui val si a unui sant de pământ care nu erau transee din primul sau al doilea război mondial, - ne-am dus cu gindul la ipoteza ca la poalele "Dealului Soarecelui" se afla urmele unei fortificari romane. Cercetările efectuate cu arheologul Al. V. Matei (martie 1997) au confirmat acest lucru, urmind a se face cercetari arheologice, in vederea clarificarii problemei. Acestea, începute in vara anului 1997 si continuate mai apoi an de an, dar mai ales, descoperirea pe "Dealul Soarecelui" a unei fortificatii romane de mici dimensiuni, au dus la concluzia ca este vorba de un sistem de aparare a Daciei de nord, de scurta durata, ridicat la începutul secolului II dupa Hristos de Împăratul Traian. Arheologii Matei (Zalau) si Gindele (Satu Mare) l-au scos pe usa din dos pe cel care stia de descoperire (Gh. Lazin).
In perioada evului mediu timpuriu aceasta parte a actualului judet a făcut parte din formatiunea politica prestatala condusa de Menumorut. Amintim apoi amplele miscari de la 1848, la Racova si Hurezu Mare in fruntea cărora s-a aflat carturarul si revolutionarul Moise Sora Novac din Hurez care ii scrie (16 mai 1848) lui Gh. Baritiu ca se afla in inchisoarea din Carei, Împreună cu 227 de tarani români, si maghiari, pentru ca i-a indemnat sa-si reocupe pământurile din mina nobilimii din jur. A doua jumătate a secolului al XIX-lea si începutul celui următor a marcat intrarea in faza finala in vederea consfintirii dorintei de veacuri - Unirea. Pentru zona amintim sigiliile satesti (Dobra, a. 1807, Giorocuta, a. 1863; Racova, a. 1824; Supuru de Sus, a. 1839; Supuru de Jos, a. 1862); religioase: Racova, a. 1832; Supuru de Jos, a. 1832; Dintre personalităţile zonei se remarca: Coltau Dimitre (1883-1936), Popp Simion de Basesti (1816-1867), toti din Supuru de Sus, cu studii in domeniul lingvistic, teologic si de drept, Boitor George (1834-1876), n. la Supuru de Sus, literat). In toamna anului 1918, dupa cum amintesc documentele, aici au avut loc ample miscari pentru Unire. Evolutia ascendenta (politica, economica, sociala) va fi intrerupta de evenimentele din toamna anului 1940 - Diktatul de la Viena.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010