CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Socond, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Stan Ioana / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principală Nr. 178
Tel./Fax. :0261/871402(primărie)
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 8630
Documente achiziţionate 120
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)12,93
Cheltuieli curente din finanţare bugetară11,90
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,03
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009181
Utilizatori activi(2009)83
Tranzacţii de împrumut628
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)349
Populaţia2605

Monografia localităţii

Situată in pitoreasca zona a Dealurilor si Culmea Codrului (Muntii Fagetului) comuna Socond are in componenţa sa localităţile: Socond, reşedinţa administrativ - teritoriala, Cuta, Hodisa, Soconzel si Stina. Localnicii denumesc zona Codrului - ce reprezinta cel mai lung dintre horsturile cristaline care strapung platforma colinara Sălajeana - Codru sau Bic care are altitudinea maxima de 575 metri, iar cea minima este cuprinsa intre 200-270 metri. Versantul nord-vestic, zona de piemont, prin condiţiile prielnice oferite a fost locuita incepind din vremurile preistorice si pina astazi. La ultimul recensământ, in anul 2002, populaţia se ridica la cifra de 2576 locuitori, suprafaţă comunei este de 89 km.p. In ceea ce priveşte menţiunile documentare situaţia este urmatoarea: Socond, a. 1424; Cuta, acelaşi an, Hodisa, a. 1271; Stina, a. 1648; adaugam ca localităţile Cuta, Hodisa, Socond, sint menţionate ca posessio Valahalis in anul in care este menţionată si localitatea Soconzel.
Cu toate ca cercetările arheologice lipsesc, exista o interesanta descoperire din perioada tracica. Astfel in anul 1872, pe un loc mai ridicat de pe malul pârâului Bolda (alt piriu important este Maria), a fost găsit un important depozit din piese de bronz, format din unelte, arme si podoabe, care, se inscriu in timp in anii 1300-900/850 î.d. H.. Dintre acestea in 1874, 10 piese au fost publicate - este vorba de prima publicatie stiintifica care analizeaza o descoperire arheologica. In anul 1913, au fost găsite un număr de 10 piese (intre ele 2 fragmente din vasul in care a fost ascunsa descoperirea), precum si faptul ca de aceasta importanta descoperire s-au ocupat cercetatori români si straini. Odata cu încheierea celui de-al doilea război dacic, august 106, zona nu a fost inglobata Daciei romane. Aici au continut sa vietuiasca puternice comunităţi dacice - dacii liberi. Organizat in distinct românesc, intreaga zona a Codrului si cea de piemont, la sfârşitul mileniului I, dupa anul 900, a făcut parte din voievodatul lui Menumorut, era mare, intins si bogat, cu cetatea de la Satu Mare, fapt menţionat de Cronica lui Anonymus. Martor si participant la marile evenimente ale istoriei naţionale: 1437, 1601, 1703 - 1711; 1848, zona comunei se inscrie la loc de cinste, in cartea de aur a istoriei naţionale.
Dintre personalităţile născute aici, ii amintim pe: Ciula Leontin, născut la Stina, a. 1893 (mort dupa a. 1950), studii teologice superioare, cu manifestari ostile împotriva Diktatului de la Viena, internat intr-un lagar din Debretin, dar expulzat peste 2 saptamini de pe teritoriul Ungariei, se va stabili in zona Oradea dupa 1949, unde i se pierde urma. Marcus Ştefan, născut 1886 - ?), studii de drept, Academia de Muzica (Viene), in 1911, concerteaza la Viena sub bagheta lui Richard Strauss, membru P.N.T, cu o bogata activitate muzicala, autor a unor prodigioase opere. Printre sigiliile satesti, comunale si bisericesti amintim un frumos exemplar de la Hodisa (a. 1850), simbolizind dealurile Codrului, a. 1785 (o pasune si o ghinda de stejar, si griul) de la Stina din 1856, cu motive vegetate; sigiliul greco-catolic (district vicearhidiaconul Sf. Gheorghe calare omorind balaurul cu sulita). Amintim apoi sigiliul aceluiasi rit a. 1832 (Sf. Mihail si Gavril), Stina, a. 1832, ca reprezentari Sf. Mihail si Gavril. Se cuvine sa amintim biserica de lemn, monument istoric de la Stina, din anul 1800, dar care, dupa stilul construcţiei, dar si cel al picturii, se pare ca este mult mai veche. Ample miscari vor avea loc apoi in zona la 1848. In fruntea taranilor români si maghiari ridicati pentru drepturile lor din mosi - stramosi se afla carturarul Sora Moise Novac, care provine dintr-o familie nobiliara (Comitatul Hunedoare) născut la Hateg in 1806. In perioada 1846-1853 este preot la Hurezu Mare, colaborator al lui Gh. Baritiu, care il aprecia mult, ii scrie acestuia (16 mai 1848) ca este in inchisoare la Carei Împreună cu 327 de rasculati, printre ei si cei din zona Socond.
Marele act de la 1 Decembrie 1918 - Unirea a consfiintit vointa de neam a românilor de a trai uniti in cadrul aceluiasi stat - România Mare. Printre cei 81 de delegati cu drept de vot din Comitatul Satu Mare s-au numărat si cei din partea zonei Socond. Marea Unire a fost umbrita de atrocitatile comise de armata maghiara (Reg. 3 si 12) si de Divizia de secui in perioada noiembrie 1918 - aprilie 1919, dar intre 16-19 aprilie 1919, armatele dusmane au fost infrinte, iar viaţă si-a reluat cursul ei firesc.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010