CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Santău, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Neamţiu Elena / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Dorobanţilor (cămin cultural)
Tel./Fax. :0261/823015
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 10584
Documente achiziţionate 92
Nr. total computere1
Total venituri (mii lei)29,13
Cheltuieli curente din finanţare bugetară28,50
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,63
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009476
Utilizatori activi(2009)166
Tranzacţii de împrumut2535
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1006
Populaţia2679

Monografia localităţii

Aflata la 6 km nord-vest de oraşul Tasnad, aluvionata in partea dinspre nord de vale (canalul Ieriului), comuna cu o suprafaţă de 71 km?, un relief compus in totalitate dintr-o zona de câmpie si o populaţie de 2638 locuitori (recesamint 2002), comuna Santau are in componenţa sa localităţile: Ghereusa, Santau, care este centrul teritorial - administrativ, precum si satul Sudurau. Adaugam ca valea Ierunului apare in documentele medievale inca dupa anul 900 (Cronica lui Anonymus-Gesta (Faplele Hungarorum) sub denumirea de Umosouer. Urmatoarea denumire, respectiv menţiune documentara este din anul 1338 - Erwyze fluvius, iar aproape de denumirea actuala - Eer fluvius - din anul 1448. Referitor la menţiunile documentare, acestea difera de la un autor la altul, astfel, C. Suciu, Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I-II, Bucureşti 1967-1968, specifica: Chereusa, a. 1215; Santau, a. 1213 si Sudurau, a. 1213; localitatea, Santau apare in documentele medievale - villa Santou, pe cind Sudurau, sub denumirea - Villa (sat) Zudurou.
Privitor la menţiunile documentare ale comunei si satelor aparţinatoare, Petri Mor, in Szilagyi vármegye monográphiája, vol. I-IV (1901), face următoarele precizari: Chereusa (Kereus), vol. III, p. 391, a. 1329; Santau, vol. IV, p. 658, a 1202-1235; Sudurau, vol. III, p. 407, a 1205-1235. Descoperirile arheologice sint relativ putine. Este adevarat ca nici cercetările arheologice nu s-au preocupat de zona in discutie. In totalitate exista un număr de 4 descoperiri care se încadrează bronzului tracic (a. 1600-900/850 î.d. H.). De la Chereusa provine un depozit de piese din epoca bronzului. La Santau sint semnalate doua descoperiri din aceeaşi perioada a epocii bronzului, iar la Sudurau se semnaleaza urmele unui sat feudal (ceramica tipica sec. XIV-XV), mai adaugam doua sate feudale disparute: Suna intre Sudurau si Chereusa, precum si satul depopulat Tasied - praedis (pusta). La Santau, in locul Ibolyas (locul cu viorele), sint amintite urmele unei manastiri.
Dupa preistorie si istoria antica, noua perioada de dezvoltare va insemna un salt calitativ, respectiv oganizarea românilor in formatiuni politice prestatale, după care se va trece la organizara de tip statal. Făcând parte din comitatul Satu Mare, zona va cunoaste evenimentele social-politice locale dar si pe acelea cu o cuprindere mai larga - naţionala. Astfel cu prilejul războiului taranesc condus de Gheorghe Doja, in zona (Satu Mare si Bihor) ţărănimea se va ridica la lupta. Mai târziu, prin organizarea administrativă noua in comitate, localitatea Santau si zona din jur vor face parte din Solnocu de Mijlocu. Secolul al XVIII, dar mai ales cel următor, si cu precădere primele doua decenii ale secolului al XX-lea marcheaza o noua etapa, superioara in lupta românilor pentru realizarea sfintelor idealuri ale libertatii si unitati naţionale. Înainte de a aborda documente privind toamna anului 1918, menţionăm colonizarea şvabilor la Santau, in anul 1815, precum si sigiliile satesti - Chereusa a. 1800; din anul 1839, se mai pastreaza sigiliul greco-catolic de la Santau. Documentele emise intre 1848-1918, la Santau sau Sudurau fac dese referiri la miscarile românilor pentru emancipare naţionala si sociala. Cel mai important document este cel emis la Tasnad - cercul electoral -, prin care George Filep din Santau (do. din 25 noiembrie 1918), proprietar, este delegat sa participe la Marea Adunare Naţionala - Alba Iulia - 1 Decembrie 1918.
Dintre personalităţile care au vazut lumina pe aceste meleaguri il amintim pe protopopul si canonicul George Pop, cumnat (sotia Floarea Sincai) cu marele carturar iluminist Gheorghe Sincai. Chiar daca a fost membru al P.C.R. ajungind sa fie membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul fortelor armate ale României (1965-1966), Leontin Sălajean, născut la Santau in anul 1913, mort in imprejurari suspecte (1966), inmormintat la Ghencea, a avut merite in retragerea trupelor armatei sovietice de pe teritoriul tarii (1958). In centrul localităţii se afla un impunator monument, refăcut in 1985, care are in partea superioara un vultur cu aripile desfăcute; inscriptia, provoaca de la sine nostalgia vizitatorilor; retinem doar rindurile din final: .... "inimile noastre calde, vor bate vesnic pentru voi". Monumentul este dedicat celor căzuti pentru reintregire (1914-1919).

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010