CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Săcăşeni, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Kin Laurenţiu / responsabil ISU
Adresa bibliotecii :Str. Principala, Nr.467
Tel./Fax. :0261/822605
Orar :
Total colecţii 9085
Documente achiziţionate 65
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)5,34
Cheltuieli curente din finanţare bugetară5,00
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,34
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009119
Utilizatori activi(2009)101
Tranzacţii de împrumut358
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)218
Populaţia1352

Monografia localităţii

Suprafaţa localităţii care se afla situată in partea de sud a judeţului este de 83 km?. Are un relief format din zone deluroase dar si de câmpie. La data ultimului recensământ, populaţia număra 1337 locuitori (recensământ 2002). Comuna are in componenţa sa localităţile: Chegea, si Huta Chejii, localitate astazi disparuta dar, menţiunea sa se impune pentru importanta vestigiilor de aici. Geografic, comuna este aluvionata de apele pârâului Sacaseni, afluent al Ienului si de Pârâul Chechet, se situează intr-o zona colinara, aceea a Tasnadului, cu altitudinea cuprinsa intre 160-273 m. Aparitia in documente este urmatoarea, Chegea, C. Suciu, Dictionar istoric, vol. I, Bucureşti 1967, p. 136, a. 1279. Huta Chejii, C. Suciu, a 1954 si Sacaseni, Centrul administrativ - teritorial, in a. 1240, Suciu, II, a. 1968, p. 102, Petri Mor, Szilagy vermegye monographiaja, vol. IV, 1904, p. 365 a. 1300. Dintre descoperirile arheologice aflate pe teritoriul actualei comune, facem precizarea ca in dreapta soselei Tasnad - Sacaseni, din zona padurii Herestet provin vestigii paleontologice (si oase de mamut), similare cu cele de la Domanesti, Satu Mare, Culciu Mare. Cele dintii sondaje arheologice au fost efectuate de semnatarul acestor rinduri in 1973, cind in partea de hotar "Drumul Cigului", la 1,5 km nord-vest de Sacaseni, in apropierea drumului de cimp Sacaseni - Cig, au fost descoperite urmele unei aşezări de epoci romana imperiala, distrusă in cea mai mare parte (daci liberi de epoca romana, sec. II-IV dupa Hristos). Prin sondajele din aceeaşi perioada, la vest de Drumul Cigului, partea de hotar Fintina Ciobanului s-a găsit o aşezare, din perioada in care poporul român, va incepe (sub aspect politic) organizarea in voievodate. In anul 1867, întâmplător, intr-un vas de lut, s-au găsit mai multe podoabe (brăţări) din bronz, cuprinse in timp intre anii 1150-900/850, î.d. H.. Pentru epoca romana adaugam doua monede, una de bronz, foarte rau pastrata, emisa de împăratul Vespesian sau Traian, a. 98-117, precum si un dina r, moneda romana imperiala din argint, emisa de împăratul Marcus Aurelius (a. 161-176), pentru sotia sa Faustina a II-a. Pentru evul mediu timpuriu, se cuvine menţionarea unei impresionante cetăţi de pământ (Huta Chejii), care in partea accesibila pentru atacatori este protejata cu un sant (peste 180 m in lungime) si un val de pământ. La "Dâmbul Cetăţii" se afla o cetate aparţinind unei formatiuni româneşti locale de rang voievodal (lipsa unor cercetari arheologice sistematice, impiedica orice alte comentarii). La începuturile evului mediu-timpuriu, dupa anul 900, aceasta parte a judeţului, a făcut parte din voievodatul de mare cuprindere geografica, de la Mures si pina la nord de Someş condus de Menumorut cu puternice cetăţi de aparare. In perioada medievala, actuala zona Sacaseni s-a apropiat mult de oraşul, si cetatea de la Tasnad. Sint amintite luptele românilor si ale maghiarilor de la 1514, de sub conducerea lui Laurentiu Meszaros. Perioada epocii moderne va duce nemijlocit la cresterea calitativa a luptei românilor pentru libertate, dreptate, implinirea dezideratelor naţionale, spre unitate naţionala.
Pentru perioada de sfirsit a epocii medievale, amintim un sigiliu pastrat inca, este vorba de cel al localităţii Chegea din anul 1785 (pe atunci din punct de vedere administrativ, facea parte din Comitatul Solnocul de Mijloc), si care are ca ilustratie, un copac, plante industriale si o sapa. La 1918, locuitorii din zona vor fi reprezentanti de cel mai activ fruntas al miscarii de emancipare naţionala din aceasta parte, dr. Coriolan Steer din Tasnad, delegat oficial la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia si care a făcut parte din Marele Sfat Naţional Român. Rămâne de adaugat pentru marele eveniment de acum 85 de ani ca autorităţile maghiare din zona au impiedicat constituirea la Chegea, in a doua jumătate a lunii noiembrie 1918, a Consiliului Naţional Român local, si Garzii Naţionale. Menţionăm ca in perioada noiembrie 1918 - aprilie 1919, aceasta parte a judeţului, la fel ca si alte zone din vestul si nord-vestul României, au rămas sub controlul guvernului maghiar. Aici s-a instituit un aspru regim de teroare împotriva românilor. Dupa 1 Decembrie 1918 a urmat, a insemnat o epoca de realizari deosebite pe toate planurile, dar 1940 s-a oprit brusc aceasta evolutie ascendenta.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010