CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Pomi, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Ştef Lavinia / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principala, Nr.117
Tel./Fax. :0261/870707
Orar :Luni-Vineri : 7,30-15,30
Total colecţii 10074
Documente achiziţionate 185
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)27,30
Cheltuieli curente din finanţare bugetară27,00
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,30
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009427
Utilizatori activi(2009)324
Tranzacţii de împrumut8540
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)5832
Populaţia2346

Monografia localităţii

Comuna Pomi situată in partea de est a judeţului, imediat la intrarea riului Someş in judet, riu care ii si strabate teritoriul, are relieful format dintr-o zona de câmpie. Exista doar asa numita înălţime denumita "Dâmbul obrejimii", care se afla in partea de vest a localităţii Pomi, dupa intersectia cu soseaua care duce la Poiana Codrului, in partea dreapta spre Someş. Teritoriul comunei insumeaza 59 km?, si are o populaţie de 2.374 locuitori (recensământ, 2002). Amintim ca de putin timp a aparut lucrarea semnata de Gh. Cosma, binecunoscut la Satu Mare, originar din Pomi si a sotiei, Rozalia Cosma cu titlul "Comuna Pomi - straveche vatra românească", care ofera o serie de date despre localitate, unele necunoscute pina la aparitia cartii. Înainte de a ne opri succint asupra principalelor date istorice specificam ca din componenţa comunei, fac parte localităţile: Pomi, centrul teritorial administrativ, menţionat documentar in anul 1407; Aciua, a. 1394; Bicau, a. 1394; Borlesti, a. 1585. Zona a fost putin cercetata sub aspect arheologic. Nu este insa mai putin adevarat ca in imediata apropiere a comunei sint o serie de vestigii arheologice din epoca pietrei şlefuite (neolitic), epoca bronzului si a fierului, epoca dacica si romana sau din perioada de formare a poporului român, respectiv a doua jumătate a mileniului I dupa Hristos. Urmele respective s-au descoperit la: Crucişor, Homoroade, Culciu Mare, Apa, Mediesu Aurit, Valea Vinului. La sfârşitul mileniului I, imediat dupa anul 900, zona a făcut parte din voievodatul condus de Menumorut, care asa cum marturiseste notarul Anonymus, era cuprins intre Tisa si Pădurea Igfon, deci intre Mures si pina pe cursul riului Someş.
Dupa organizarea comitatului Satu Mare, incepind cu anul 1200, zona actuala a comunei Pomi a făcut parte din comitatul Satu Mare sub conducerea voievozilor români din familia Dragosestilor de Maramures. In evul mediu, satele actualei comune au gravitat economic, politic si militar spre districtele româneşti menţionate in secolul al XIII-lea, Ardud - 1231 sau Mediesu Aurit, din aceeaşi perioada. Fara o cercetare minutioasa de arhiva, lucrurile nu pot fi clarificate, data fiind relativa apropiere de Medies socotim ca centrul districtual de aici si-a pus o amprenta deosebita asupra actualei zone a comunei Pomi. Documentele vorbesc apoi de amplele miscari care au avut loc aici, odata cu luptele românilor, maghiarilor si germanilor in perioada 1848-1849, in vederea obtinerii drepturilor stramosesti asupra pământurilor care le-au fost rapite prin silnicie de nobilimea maghiara.
Precizam ca intre anii 1800 si 1900 sint amintite 5 sigilii satesti (se mai pastreaza pina astazi, fie ca este vorba de cele ale autoritatilor locale sau bisericesti). Dintre documentele perioadei 1848-1918 de la Aciua, Bicau, Borlesti, Pomi, ne oprim asupra unuia de importanta deosebita si care face referire la evenimentele din toamna anului 1918, atunci cind lupta pentru realizarea statului naţional unitar român intra in etapa sa decisiva dar si victorioasa. Astfel intr-un document emis la Borlesti la 10 noiembrie 1918 (Arhivele Naţionala, Jud. Maramures), care de fapt reprezinta Procesul-verbal al adunarii de constituire a Consiliului Naţional Român comunal Borlesti, se hotareste in unanimitate vointa neclintita pentru Unire. Consiliul cuprinde 24 de membri. Realizarea de acum 85 de ani, a deschis o etapa calitativa cu mari realizari in toate domeniilor; economice, sociale si politice la nivelul României Mari, curmata brusc de tragicele evenimente de la începutul toamnei cu frunze negre - 1940.
Dintre personalităţile marcante născute in zona, la un loc de cinste se inscrie Gabril Lazar de Purcareti (1839-1907) născut la Pomi, cu obârşia dintr-o veche familie nobiliara din Chioar, cu merite deosebite in lupta românilor pentru dreptate si libertate; il amintim apoi si pe Peteancu Alexandru (1878-1956), născut la Borlesti studii teologice si filologice, cu un important rol in dezvoltarea învăţământului românesc din Transilvania, care in 1925 este numit atasat pe linga ministrul Petrescu Comnen la Liga Natiunilor. In final amintim ca pe zidul bisericii din Pomi se afla o placa comemorativa, unde sint amintiţi cei 48 de eroi căzuti pentru reintregire in primul Război mondial.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010