CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Pir, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Tempfli Zsolt / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principala, Nr. 57
Tel./Fax. :0261/821935
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 8179
Documente achiziţionate 94
Nr. total computere1
Total venituri (mii lei)17,62
Cheltuieli curente din finanţare bugetară17,02
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,60
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009627
Utilizatori activi(2009)274
Tranzacţii de împrumut850
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1315
Populaţia1789

Monografia localităţii

Situată în partea de sud-vest a judeţului, comuna Pir are în componenţa sa localitătile: Pir - centrul de comună, Piru Nou si Sărvăzel. Suprafaţă este de 48 km?, iar populaţia de 1769 locuitori (recensământ 2002). Relieful este tipic de câmpie, se află pe terasa stângă a văii (canalului) Ieriului; prin centrul de comună curge un mic pârâu. Lucrările de canalizare ale văii Ieriului, realizate după planurile inginerului specialist Gonczi Sándor (aprobate în 1965), au fost începute în 1967 si finalizate în 1985. Lungimea canalului principal de 91 km începe la Eriu-Sâncrai si atinge granitele României la Diosig (jud. Bihor); pe lângă canalul principal, au fost amenajate muneroase canale laterale, o adevărată retea.
Aparitia în documentele medievale ale localitătilor este următoarea: Pir, centrul de resedintă administrativ - teritorială a. 1475; Piru Nou, localitate colonizată în perioada 1926-1930 si Sărvăzel, a. 1447; referitor la acesta, amintim că în monografia sa Petri Mor, Szilagy vormegye monographiaja (I-IV, 1901-1906), IV, p. 219, aminteste anul 1447, pe când C. Suciu, Dictionar istoric, II, 1968, p.107-108, mentionează anul 1329. Teritoriul comunei, prin pozitia sa geografică, prin solul fertil existent, a oferit excelente conditii de viată omului încă din cele mai vechi timpuri; astfel, făcând o statistică a descoperirilor arheologice, întâmplătoare sau rezultate pe calea săpăturilor arheologice, există un număr total de 25 de puncte din hotarul comunei unde s-au găsit vestigii istorice. Acestea se pot repartiza astfel: Pir, 19; Piru Nou, 2; Sărvăzel 4.
Fără a intra în amănunte, menţionăm că în afara descoperirilor întâmplătoare prilejuite de lucrările de hidroamelioratii, cele edilitare, sau săpăturile arheologice sistematice, pe teritoriul comunei s-au găsit vestigii vizând vietuirea comunitătilor omenesti încă din epoca pietrei şlefuite, neolitic, 6500/6000 înainte de Hristos, si până la aparitia localitătilor în documentele medievale. Astfel, pentru epoca bronzului tracic, amintim că încă la sfârsitul secolului al XIX-lea sunt cunoscute punctele Cetate si Curtea Cetătii din partea nord-estică a localitătii Pir. Aici există fortificatii din epoca bronzului. Tot aici au fost descoperite si 44 de morminte cu un bogat material. Pentru epoca bronzului mai adăugăm două depozite de unelte din bronz de la Pir si Sărvăzel. Se remarcă apoi urmele de locuiri din epoca fierului, cultura Gava cca. 1000-800 înainte de Hristos, cele din epoca daco-celtică.
Epoca romană este reprezentată prin trei asezări (Pir si Sărvăzel). Un fapt nu lipsit de importantă reprezintă două monede romane imperiale de argint (denari), si care au fost emise de către împăratii: Antonius Pius, Roma, a. 147-148 si Marcus Aurelius, Roma a.169-170. După relatările sătenilor, acestea au fost găsite pe str. Ujsor, în anii 1964-1965, si au făcut parte dintr-un tezaur; cercetările ulterioare nu au adus precizări în plus. Din perioada migratiilor de populatii, de la Pir provine un vas de lut de culoare cenusie (a.400-500), probabil este vorba de un mormânt. Pe o terasă a Ierului "Complexul de porci" s-au găsit urme de locuire din sec. IX-X, din perioada existentei voievodatului lui Menumorut; probabil este vorba de vechiul sat Pir (Vatra Veche).
Pentru evul mediu, zona a făcut parte din comitatul Satu Mare, dar a gravitat mult spre oraşul si cetatea de la Carei. In această parte a actualului judet, locuitorii au fost implicati în marile evenimente ale istoriei locale. Unele dintre acestea se înscriu în marea chartă a istoriei naţionale - 1437, 1514, 1703-1711. Epoca modernă duce la intensificarea luptei românilor pentru libertate socială si naţională, pentru realizarea Marii Uniri. Astfel, la 23 noiembrie 1918 (există un document cu această dată) se va constitui Consiliul Naţional Român al plăsii Carei - 18 noiembrie 1918, presedinte Romulus Marchis, compus din 20 de persoane; cu acest prilej se specifică intentia de a se înfiinta Garda Naţională Română locală, comandant urmând a fi desemnat căpitanul Cornel Savu. In vederea întregirii filelor de istorie, mentionăm sigiliul sătesc Pir - 1850, precum si al parohiei reformate din aceeaşi localtate - 1853; Biserica reformată din Pir este ridicată după anul 1400; tot aici se află placa comemorativă în memoria omului de litere Budai Eszaias (1766-1841)

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010