CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Oraşu Nou, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Fără bibliotecar
Adresa bibliotecii :-
Tel./Fax. :-
Orar :
Total colecţii 11000
Documente achiziţionate 0
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)0
Cheltuieli curente din finanţare bugetară0
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-20090
Utilizatori activi(2009)0
Tranzacţii de împrumut0
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)0
Populaţia7100

Monografia localităţii

Situată in partea de est a judeţului, cu un relief format din zone deluroase, teritoriul comunei este străbătut de apele Talnei, Turului si ale Văii Racsa, suprafaţă este de 95 km?, iar populaţia la ultimul recensământ (2002) număra 6862 locuitori. Din perimetrul comunei fac parte localităţile: Oraşu Nou, menţiune documentara, a 1270 (Nova Civitas); Oraşu Nou-Vii, a. 1954; Prilog, a. 1270; Prilog-Vii, a. 1954; Racsa, a. 1493; Racsa-Vii, a.1956; Remetea-Oas, a. 1335.
Adaugam faptul ca subsolul centrului de comuna contine bogate zacaminte de bentonita si perlita. Referitor la ultimul zacamint, intr-o discutie cu cercetatorul Al. Paunescu, de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, Bucureşti, avuta in toamna anului 1998, la fata locului, s-a demonstrat ca printr-un indelungat proces natural de mineralizare, perlita se transforma in obsidian, roca de baza pentru uneltele cioplite din aşezările paleolitice aflate in Ţara Oaşului. Referitor la preistoria zonei, menţionăm ca la Oraşu Nou si Oraşu Nou-Vii, in doua puncte distincte (primul este amintit) si Bosoreani au fost efectuate cercetari arheologice intre anii 1967-1968, fiind scoase la lumina urme de locuire din epoca pietrei cioplite, cultura gravettiana (dupa o localitate din Franţa), cuprinse in timp intre anii 20.000-10.000 î.d. H.. Din aceeaşi perioada, cercetările de la Remetea dintre anii 1963-1965, de pe dealul Someş, in doua puncte, au dus la punerea in valoare a unor urme de locuire din paleoliticul superior: musterian, aurignacian si gravettian, si care sint cuprinse in timp intre anii 40.000/35.000-10.000 î.d. H.. Acestea constau din unelte (lame, nuclee, strapungatoare, virfuri) cioplite din roca locala sau obsidian. Urmele de la Remetea Someş, I, au in nivelul superior o locuire din urmatoarea epoca a pietrei, neoliticul, sau piatra slefuita. Din aceeaşi perioada sapaturile efectuate pe malul Talnei, in partea de nord-vest a localităţii Oraşu Nou, au scos la lumina urme de locuire aparţinind culturii Tisa.
Pentru epoca tracica (mileniul II î.d. H. - sec. 9/8 i.Chr.) exista mai multe descoperiri; astfel, la Oraşu Nou in anul 1864, la Piatra de moara a fost găsit un topor din bronz. In 1868, la Prilog, s-au găsit 13 topoare de lupta, precum si 8 tuste de bronz (prin topirea lor, rezulta materialul folosit la confectionarea uneltelor). Pentru epoca bronzului amintim ca intre 1940-1944 la Remetea s-a găsit un topor de lupta. La sfârşitul mileniului I i.Chr. si începutul mileniului I dupa Hristos zona in discutie a făcut parte din regatul condus de Burebista, iar apoi de Decebal. In perioada ocupatiei romane la nord de Dunare (a. 106-271/274), mai multe regiuni ale fostului regat dac nu au fost incluse in provincia Dacia. Aici, singure sau amestecate cu alte semintii, au vietuit puternice comunităţi ale dacilor liberi. La Oraşu Nou, acolo unde se afla aşezarea neolitica, - parte de hotar "Pe Ses" (localnicii ii mai zic "La Voluntari"), a fost cercetata o locuinta din epoca romana si doua gropi rectangulare cu peretii arsi. Ca material se remarca mai ales ceramica modelata la roata olaritului dar si cu mina. In evul mediu timpuriu aceasta parte a actualului judet a făcut parte din voievodatul lui Menumorut cu puternica cetate de la Satu Mare. Dupa 1200, districtul românesc al Oaşului, odata cu reorganizarea comitatului, va fi scindat in doua, comitatele Ugocea si Sătmar. Zona Oraşu Nou va face parte din comitatul Satu Mare iar administrativ teritorial este inglobata in plasa Baia Mare. Evul mediu, va cunoaste ample miscari ale ţărănimii pentru pământ (1437, 1514, 1703-1711). Anul revolutionar 1848-1849 cunoaste ample miscari in zona. In a doua jumătate a secolului XIX, dar mai ales in primele doua decenii ale veacului următor, va cunoaste fulminanta lupta a românilor pentru Marea Unire - 1 Decembrie 1918. La realizarea acestui deziderat major, osenii isi vor aduce o contributie de seama. Ample miscari s-au declansat cu prilejul aplicarii democraticei reforme agrare din 1921. O mare parte a pământurilo r de la Oraşu Nou aparţineau de baronul L. Vécsey, improprietariri au fost făcute la Oraşu Nou, Remetea, Lechinţa. Pentru a incerca obiectivitatea menţionăm ca inca de la prima sa atestare documentara (a. 1270), Oraşu Nou este menţionat ca tirg (tirgul nou = Nova Civitas).

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010