CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Moftin, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Lazăr Marina / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principala, Nr.229/c
Tel./Fax. :0261/875114
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 8459
Documente achiziţionate 154
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)22,05
Cheltuieli curente din finanţare bugetară21,00
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)1,05
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009496
Utilizatori activi(2009)158
Tranzacţii de împrumut1554
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)556
Populaţia4085

Monografia localităţii

Unitate administrativ - teritoriala: comuna situată in partea de sud-vest a judeţului. Cu localităţile care ii aparţin, se afla situată deopotriva in Câmpia Ecedea dar si Câmpia Crasnei. Satele sint următoarele (in paranteza menţiunile documentare): Moftinu Mic, centrul comunei; in evul mediu, a existat un singur sat cu numele Moftin, abia - dupa cum menţionează C. Suciu, - Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, Bucureşti, 1967 - intre 1828-1851, Moftinu Mic (isi primeste acest nume) se va muta pe actuala vatra; Domanesti (a. 1332) - Câmpia Ecedea; Ghilvaci (a. 1871) - Câmpia Crasnei; Istrau (a. 1450) - Câmpia Crasnei; Moftinu Mare (a. 1332) - Câmpia Crasnei si Sinmiclaus (a. 1428) - Câmpia Crasnei; Ghilvaci - Gara, azi General Gh. Avramescu, apare atunci cind se va construi calea ferata Satu Mare - Carei. Cu o suprafaţă de 126 km? si o populaţie de 4328 locuitori (recensământ, 2002), comuna si satele aparţinatoare au o bogata istorie, care incepe inca in epoca pietrei.
Amintim ca de la Domanesti si Moftinu Mic provin resturi de schelete de mamut (Elephas primigenius). Din perimetrul comunei, din diferite puncte provin nu mai putin de 50 de descoperiri arheologice, aflate in diferite parti de hotar: Domanesti - 8 puncte, Moftinu Mic - 25 puncte, Ghilvaci - 7, Sinmiclaus - 2, Moftinu Mare - 3 si Istrau - 4. Descoperirile, asa cum aminteam mai sus, aparţin aproape tuturor perioadelor din preistorie si pina dupa anul 1000. Acestea aparţin epocii tracice, daco-celtice, romane si evului mediu timpuriu. Din sec. XXI, au fost cercetate un număr de 13 morminte (sint aproape identice cu cele de la Foieni - 32 la număr) care aparţin maghiarilor din vremea primelor incursiuni de cucerire a Transilvaniei. Cronica lui Anonymus reda dirza rezistenta a voievodului Menumorut in fata expansiunii maghiare.
Pentru epoca medievala, se impune prezenta lui Mihai Viteazul - realizatorul Uniunii tinuturilor nord-dunarene la 1600, care in iulie 1601 a avut tabara militara la Moftinu Mic si in zona viilor de la Sinmiclaus. Geniul sau militar se evidentiaza si acum: locul unde se afla tabara nu permitea sa fie atacata prin surprindere. Intre 1703-1711 se ridica la lupta masele, mai ales taranesti, împotriva cuceririi Transilvaniei de catre Habsburgi. In fruntea ţărănimii rasculate se afla si haiducul Gligor Pintea, zis Pintea Viteazul. Secolul al XIX-lea duce la accentuarea luptei românilor pentru realizarea libertatii si unitatii naţionale. Procesul va cunoaste noi valenţe in primele doua decenii ale secolului XX, dar mai ales in toamna fierbinte a anului 1918, cind la chemarea Consiliului Naţional Român se vor forma consiliile naţionale locale si Gărzile naţionale care vor prelua administratia localităţilor si s-au ocupat de menţinerea ordinii si linistii in zona. Menţionăm ca intr-un document emis la Istrau - 25 ianuarie 1919 - se reda lista membrilor Garzii Naţionale Române din localitate, care cuprinde un număr de 12 persoane. In aceeaşi zi la Sinmiclaus se face cunoscuta lista persoanelor din garda, care insumeaza 14 persoane. Pentru istoria comunei, adaugam citeva personalitati născute in zona: Naghi Mihai (Domanesti 1818-1879), studii teologice, profesor la Oradea si Beiuş; Pavel Pavel (Moftinu Mic, 1901-?) a studiat dreptul, o vreme a fost atasat de presa al legatiei Române din Paris, membru PNT, deputat in Parlamentul României. La Moftinu Mic s-a născut si Salagean Camil (1873-?), datele despre el sint prea lacunare; Sabo Ioan, născut la Istrau (1836-1911), studiaza teologia la Roma, a fost episcop de Gherla.
Tabloul de date este completat de sigiliile satesti sau ale cultelor (sec. XIX) pastrate la: Ghilvaci, Ghirolt, Domanesti, Istrau, Sinmiclaus.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010