CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Lazuri, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Sabo Brigitta / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principală Nr.76
Tel./Fax. :0261/753393(primarie)
Orar :Luni-Vineri : 8 - 16
Total colecţii 6304
Documente achiziţionate 182
Nr. total computere1
Total venituri (mii lei)34,25
Cheltuieli curente din finanţare bugetară33,50
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,75
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009245
Utilizatori activi(2009)145
Tranzacţii de împrumut2300
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1670
Populaţia5634

Monografia localităţii

Comuna si satele componente, cu un regim de frontiera, este situată in partea de vest a judeţului la o distanţă de 7 km de municipiul Satu Mare. Geografic, se gaseste in cadrul unitatii Câmpia Someşana, cu o suprafaţă de 75 km? si o populaţie 5362 locuitori (recensământul din anul 2002). Comuna, are in componenţa sa localităţile, intre paranteze, anii menţiunilor documentare: Lazuri, centrul administrativ-teritorial (a. 1261), Bercu (a. 1216), Nisipeni (a 1261), Noroieni (a. 1181), Peles (a. 1336), Pelisor (a. 1450).
Teritoriul comunei este extrem de bogat in vestigii antice, acest fapt este valabil mai ales pentru Lazuri. Aici au început cercetari sistematice inca din anul 1974. Astfel in partea dreapta a drumului Lazuri-Peles la iesirea din localitate, au fost cercetate 10 cuptoare pentru ars vase (similare cu cele de la Mediesu Aurit), si mai multe locuinte cu un bogat material (ceramica, piese din bronz, fier si lut) care aparţin epocii romane. De remarcat ca tot aici s-a găsit (1979), un cercel bizantin de import, precum si un brazdar de plug din fier. Din 1977, in partea de hotar Lubi-tag, si continuind aproape an de an, Muzeul Judeţean in colaborare cu Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca, efectueaza ample cercetari. Locul se afla la 2,5 km de centrul comunei, in dreapta soselei spre Peles. Urmele de locuire omeneasca se intind pe o indelungata perioada de timp, peste 1500 de ani (a doua jumătate a mileniului II î.d. H.), si pina dupa anul 800, atunci cind poporul român va intra in faza organizarii sale prestatale. Urmele de locuire incep in epoca tracica, cele mai importante aparţin epocii dacice din perioada statului (sec. I i.Chr. si pina la cucerirea romana), epocii romane, dar si a perioadei medievale timpurii. De la Noroieni, menţionăm o aşezare din epoca bronzului. La Bercu s-a găsit o moneda de argint romana, emisa intre 119-122 de catre împăratul Hadrian, o moneda din acelaşi material, emisa de Hadrian, s-a găsit in vara acestui an la Peles (unde exista o intinsa aşezare din aceeaşi perioada).
La începuturile evului mediu zona a făcut parte din voievodatul lui Menumorut, ce cuprindea zona de la Mures si pina pe Someşul inferior, avind printre altele o puternica cetate la Satu Mare. Pentru cucerirea acesteia, armata triburilor maghiare a luptat cu ostasii ducelui Menumorut timp de patru zile (relatare din cronica lui Anonymus Gesta Hungarorum= Faptele ungarilor). In perioada evului mediu, zona, datorita vecinatatii s-a indreptat spre oraşele Satu Mare si Mintiu, spre cetatea Satu Mare. Amintim ca localitatea Noroieni este pomenita in anul 1181, an in care este menţionat comitatul Satu Mare. Centrul acestuia l-a reprezentat oraşul si cetatea.
Documentele vremii fac referiri la evenimentele din anul 1380, cind in mai multe localităţi din jurul oraşului, români, maghiari si germani se ridica la lupta împotriva domnilor de pământ. Nu este exclus ca frământările sa fi cuprins si actualele localităţi ale comunei. Zona s-a inscris marilor evenimente ale istoriei naţionale, cu toate vicisitudinile acesteia. Mai adaugam ca se mai pastreaza un număr de 12 sigilii (satesti, ale cultelor greco, romano-catolic si reformat), care se inscriu in timp intre anii 1786-1850. Conform traditiei in localitatea Lazuri a fost reconstituita biserica lui Closca, de catre citeva familii de moti stabiliti aici, dupa cum se aminteste si de Troita din lemn, imitatie dupa aceea de la Câmpia Turzii, in memoria marelui infaptuitor in evul mediu a Unirii Tarilor Române - Mihai Viteazul.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010