CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Homoroade, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :David Rodica / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principala, Nr. 285
Tel./Fax. :0261/870705
Orar :Luni-Vineri : 8 - 16
Total colecţii 10298
Documente achiziţionate 182
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)25,42
Cheltuieli curente din finanţare bugetară23,42
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)2,42
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009499
Utilizatori activi(2009)216
Tranzacţii de împrumut2014
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)990
Populaţia2200

Monografia localităţii

In pitoreasca priveliste a masivului cristalin Codru, in perimetrul de priemont, intr-o zona de o frumusete deosebita se afla comuna Homoroade, are suprafaţă de 90 km? si populaţia de 2030 locuitori (recensământ, anul 2002). Componenţa comunei, cuprinde localităţile: Homorodu de Mijloc - reşedinţa administrativ teritoriala (in paranteza, anii in care acestea apar in document) - a. 1394; Chilia (a. 1370); Homorodu de Jos (a. 12730; Homorodu de Sus (a. 1273); Necopoi (a. 1828); Solduba (a. 1475).
Străbătut de apele pârâului Homorod (astazi canalizat), comuna cu o configuratie specific deluroasa, are o bogata istorie, începuturile acesteia se pierd in negurile vremurilor.
Alături de cercetările de teren, descoperirile întâmplătoare, dar mai ales, pe calea săpăturilor arheologice, au fost scoase la lumina date care in urma unor amanuntite analize vin sa intregeasca lacunele istoriei stravechi si antice. Astfel, incepind cu anul 1986, in mai multe puncte de hotar, au fost găsite urme de locuire din epoca pietrei cioplite (neolitic), se remarca aici cele peste 20 de figurine de lut de la Homorodu de Sus, "Ograda Borzului", care reprezinta cultul fertilitatii si fecunditatii, epoca metalelor este reprezentata de numeroase descoperiri din acest areal geografic (epoca traco-dacica), de la Necopoi, Homorodu de Jos, Homorodu de Mijloc si Homorodu de Sus.
Se cuvine menţionarea celor doua monede dacice din argint de la Necopoi si Chilia precum si urmele de locuire dacice din partea de hotar "Dealul Mocoaier", de la Homorodul de Sus. Aceste relevante descoperiri confirma o data in plus faptul ca zona Codru, in perioada secolelor I î.d. H. - I dupa Hristos a aparţinut statului dac din perioada Burebista - Decebal.
Pentru epoca romana amintim o moneda rămasa de argint (denar), găsita de regretatul Alexandru Ardelean in anul 1959 si care a fost emisa de împăratul Marcus Aurelius in anul 169 (perioada: vara-decembrie).
Pentru perioada dacica, mai amintim fortificatia de pământ de la Solduba, situată la est de loc alit ate, dupa forma si construcţie (nu au fost efectuate cercetari arheologice), aparţine acestei perioade. Pentru perioada evului mediu, zona Homoroade s-a inscris in cadrul districtului românesc Ardud; amintim apoi citeva sigilii satesti (Homorodu de Mijloc - 1785, Homorodu de Sus - 1817 sigiliu nobililor din Solduba - 1842 dar si cele eclesiastice, din diferite localităţi ale comunei: 1831 (Homorodul de Sus), Chilia (1832), Homorodu de Mijoc si de Sus (1832) si Necopoi (1832). Dupa 1730 la Homorodu de Jos, au fost adusi colonisti germani - şvabi (colonizări interioare).
La 1848 zona a fost zguduita de miscarile ţărănimii (români, maghiari si germani) pentru redobindirea pământurilor. Trecind peste urgiile primului război mondial (zona a trecut sub administratie româneasca in aprilie 1919), localnicii si-au adus contributia la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Aplicarea reformei agrare din 1921 a adus o dezvoltare apreciabila, prin improprietaririle categoriilor sarace. Dintre personalităţile născute in aceasta parte a judeţului, se remarca Anderco Homorodeanu Ioan (1811-1890), Cosmuta Otilia (1873-1961), scriitoare (Excursii in Extremul Orient) stabilita la Paris, secretara a lui Anatole France, si buna prietena cu celebrul Constantin Brâncusi.
Cea mai mare personalitate rămâne insa Marchis Romul George (1865-1925), născut la Homorodu de Mijloc, preşedintele Consiliului Naţional Român (cercul - Carei), delegat la Alba Iulia, ales in Marele Sfat Naţional Român, senator in Parlamentul României Mari, a fost persoana care la 30 decembrie 1918, in gara din Carei il va primi pe generalul francez H. M. Berthelot seful (misiunii militare franceze in primul război mondial)

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010