CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Hodod, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Peter Rozalia / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str.Principala, Nr.174
Tel./Fax. :0261/829001
Orar :Luni-Vineri : 8 - 16
Total colecţii 12564
Documente achiziţionate 55
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)16,80
Cheltuieli curente din finanţare bugetară16,30
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,50
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009385
Utilizatori activi(2009)131
Tranzacţii de împrumut970
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)680
Populaţia3910

Monografia localităţii

Comuna se afla situată in sud-estul judeţului, in zona de piemont a Codrului, cu un relief deluros, are suprafaţă de 84 km.p. si dupa datele recesamintului din 2002, număra 3200 locuitori; teritoriul este brăzdat de valea Hododului. In componenţa comunei, sunt cuprinse localităţile (in paranteza, sint menţionate datele, anilor in care apar in documente): Hodod - centrul administrativ - teritorial (a.1334), conform, C. Suciu, Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania, pe cind Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaj, vol. III, 1902, p. 489, indica data 1368), Giurtelecul Hododului (a.1378), Lelei (a. 1330), Nadisul Hododului (a.1220, Suciu, Mor, 1566, aceeaşi data este consemnata si in Registrul de la Oradea). Pentru istoria straveche, consemnam citeva descoperiri arheologice mai importante: astfel la Lelei, au fost descoperite urmele unor aşezări din perioada de trecere de la epoca pietrei la epoca metalelor, topoare din piatra slefuita si din arama. Un mare depozit compus din 25 de brăţări din bronz, a fost găsit in anul 1876, in partea Viile noi, linga cimitirul actual s-a găsit o brăţară din aur. Din perimetrul acestei localităţi mai provin urme de locuiri din epoca dacica, precum si un tezaur de monede din argint emise dupa anul 1600. Alte descoperiri au fost efectuate la Giurtelecul si Nadisul Hododului (epoca tracica). Pentru Hodod, amintim un topor de lupta din epoca bronzului, precum si existenţa mai multor movile (tumului funerari), precum si o moneda romana imperiala din bronz emisa intre anii 351-354 de catre împăratul Constantinus II. In perioada medievala Hododul a făcut parte din comitatul Solnocul de Mijloc (din 1876, este incadrat comitatului Sălaj), la 1482, se aminteste tirgul "oppidum", Hodod avind si o stampila din 1866; la 1771 prin dispozitia Mariei Terezia, la Hodod se tine tirg saptaminal, in fiecare zi de marti. La 1750 in Hodod sint adusi colonisti germani - şvabi; adaugam apoi conacul Degenfield - Wesselleny, construit in stil baroc, 1761-1785 - conacul Wesselleny, construit si 1790-1810 - conacul Degenfeld. De menţionat sigiliile pastrate, cele satesti: Giurtelecul Hododului, 1798 si Lelei, 1852, se mai adauga unul bisericesc (reformat - Hodod, 1832). Intr-un document din 14 mai 1848 emis la Hodod, se fac referi la razvratirile ţărănimii din zona, precum si masurile de ordin militar luate de autoritati. De mare importanta pentru destinele României, războiul pentru neatirnare din anii 1877-1876, a avut in Transilvania un ecou deosebit, s-a manifestat sprijinul românilor pentru ajutorarea celor care luptau la sud de Dunare. Astfel intr-o stire din Gazeta Transilvaniei, din 11 mai 1878, se consemneaza efortul micilor şcolari din Giurtelecul Hododului (Veronica Caba, Irina Dan, Vasile Zaicasiu, Ştefan Horincar), care sub indrumarea invatatorului Ioan Budelecan, au trimis scane pentru ostasii raniti in sudul Dunarii.
Odata cu realizarea actului just si obiectiv - Marea Unire - 1 Decembrie 1918, in primavara anului 1919 se va trece la inlocuirea administratiei maghiare din zona provizorie de demarcatie (de la vest de Sighet -Jibou - Ciucea - Halmagiu - Zam) cu cea româneasca. La acţiunile militare are armatei române dintre 16 - 19 aprilie 1918, menţionăm luptele aprige din zona, astfel placa comemorativa de la Hodod, ii aminteste pe cei 19 eroi, căzuti la Hodod in 16 aprilie pentru liberate si neatirnare.
Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010