CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Foieni, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Bernath Maria / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Carei, Nr. 469
Tel./Fax. :0261/874668
Orar :Luni-Marti : 7,30-12 şi 15-17,30; Miercuri-Vineri : 7,30-14,30
Total colecţii 8418
Documente achiziţionate 271
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)15,00
Cheltuieli curente din finanţare bugetară14,00
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)1,00
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009374
Utilizatori activi(2009)265
Tranzacţii de împrumut4401
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)2781
Populaţia1870

Monografia localităţii

Situată in partea de vest a judeţului, comuna Foieni, cade sub incidenta localităţilor cu regim de frontiera, suprafaţă este de 38 km.p, iar populaţia (2002) era de 1882 locuitori. Geografic localitatea, care este si reşedinţa administrativ-teritoriala (un singur sat in componenţa - Foieni), se afla la marginea Câmpiei Nirului, aşezată partial pe malurile piriurilor Negru si Berea, intr-o zona de câmpie. Numele localităţii Feen, apare in documentele medievale in 1332, alte menţiuni bibliografice indica anul 1410.
Aşezată intr-o buna zona geografica teritoriul comunei a oferit din antichitate prielnice conditii de vietuire a comunităţilor umane. Dupa cum rezulta din cercetările de teren, din diferitele lucrări de amenajare a solurilor (irigatii, nivelari), sondaje sau sapaturi arheologice, din perimetrul localităţii provin numeroase urme de locuiri descoperite in nu mai putin de 34 de puncte (J. Nemeti, Repertoriul arheologic al zonei Careiului, Bucureşti 1999). Descoperirile arheologice, incep inca in epoca pietrei şlefuite (neolotic, c.c.a. 5500 î.d. H.) si cuprind o indelungata perioada de timp, pina la cele dintii menţiuni documentare. Pentru epoca metalelor, in afara aşezărilor, se detaşează citeva piese din bronz, inclusiv un mic depozit, cuprinzind si margele de chihlimbar. Exista numeroase urme aparţinind civilizatiei dacice, precum si perioadei daco-celtice (sec. III-II î.d. H.). Epoca romana este bine reprezentata in mai multe puncte. Se remarca urmele de locuire din perioada evului mediu timpuriu, sec. VIII-IX. Din zona pârâului Negru, azi "Ferma de Zootehnie" sau "Moara Noua" provin 32 de morminte din sec. XI-XIII (1050-1200). Din aceeaşi perioada la "Via Neagra" au fost descoperite urmele unei aşezări; prin traditie localnicii plaseaza aici prima vatra a satului.
Zona a făcut parte din voievodatul lui Menumorut, iar mai apoi soarta localităţii a depins in mare masura de oraşul Carei si cetatea - castel existenţa aici. Nu este exclus ca prin zona sa fi trecut marele domn Mihai Viteazul la începutul verii anului 1601 cind s-a intors de la Viena si Praga, urmind ruta Debretin-Carei - Moftinul Mic, unde si-a aşezat tabara.
La începutul secolului al XVIII-lea, respectiv - 1712 si respectiv 1720-1721) in zona Carei se aseaza colonisti şvabi. In zona existau 11 colonii, cele de baza din actualul judet au fost Urziceni, Foieni, Moftinul Mare si Ardud. Din aceste localităţi s-au făcut "colonizările interioare". La Foieni, coloniştii au fost adusi din Şvabia Superioara = OBERSCHWABEN, din landul Badern - W?rttemberg, centrele: Biberach, Lavensburg si Weingarten. Numai la Foieni in 1720 au fost colonizate 20 de familii, numrul acestora se va intari in anul următor cu inca 10. La 1848 in zona sint semnalate miscari taranesti pentru impartirea pământurilor. In condiţiile din toamna anului 1918 se va constitui Consiliul Naţional Român, plasa Carei, care cuprinde locuitori din zona.
Dupa legiferarea din 1921 a reformei agrare la Foieni in vederea improprietarii au fost expropriate 3093 iugare, (un iugar = 0,58 ha) de pământ, in cea mai mare parte de la contele Siegfried Pappenheim, inrudit prin casatorie cu familia Károlyi. Mersul ascendent a vieţii social-economice si politice a localităţii a fost brusc stopat de evenimentele tragicului an 1940, cind in urma Diktatului de la Viena partea de nord-vest a tarii, cuprinzind si zona Carei a fost cedata Ungariei hortyste, Eliberarea survenind la 25 Octombrie 1944.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010