CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Dorolţ
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :fără bibliotecar
Adresa bibliotecii :Str.Principală, Nr.83
Tel./Fax. :0261/751238
Orar :-
Total colecţii 5750
Documente achiziţionate 0
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)0
Cheltuieli curente din finanţare bugetară0
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-20090
Utilizatori activi(2009)0
Tranzacţii de împrumut0
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)0
Populaţia3491

Monografia localităţii

Aflata in cadrul unitatii geografice Câmpia Someşului, parte componenţa a marii unitati Câmpia Tisei, comuna Dorolt situată in partea de vest a judeţului Satu Mare, la o distanţă de 9 km de municipiu, are in componenţa sa localităţile: Dorolt, centrul de reşedinţa teritorial - administrativă, precum si satele: Atea, Dara si Petea. Suprafaţă comunei străbătuta de apele riului Someş, are o întindere relativ mica, respectiv 41 km?, iar populaţia la ultimul recensământ (anul 2002) se ridica la cifra de 3491 locuitori. In ceea ce priveşte aparitia in documente a localităţilor comunei, dupa cum specifica Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania. vol. I-II, Editura Academiei Bucureşti, 1967-1968, situaţia se prezinta astfel: Dorolt (a. 1320); Atea (1314), Dara (1312), Petea (1215). Insuficient cercetata sub aspect arheologic, descoperirile întâmplătoare, cercetările de teren dar mai ales sapaturile sistematice (Petea-Vama) efectuate incepind cu anul 1998, ofera date de mare interes pentru zona de nord-vest a României. Toamna anului 1972, marcheaza o prima descoperire din zona, ocupindu-se de solurile judeţului nostru, cunoscutul profesor din Iasi (geolog), H. Asvadurov, instiinteaza Muzeul Judeţean, despre faptul ca la iesirea din Dorolt, pe partea dreapta a soselei in apropierea fostelor depozite a I.A.S.-Dorolt, a găsit un vas de lut la adincimea de 0,45 cm de suprafaţă solului. Scos la lumina de specialistii muzeului, s-a constatat ca este vorba de o descoperire din perioada de început a epocii fierului, mai exact un vas de lut de culoare neagra, cu interiorul caramiziu, frumos ornamentat, si care aparţine culturii arheologice Gava, cu o datare in timp intre anii 1000-800 î.d. H.. Ca inventar se remarca o piesa de lut in forma de trapez, cu doua mici orificii la un capat (descoperire funerara?).
Cercetările de teren din mai 1975, au dus la descoperirea, la intrarea in Dorolt, in partea stinga a drumului de pământ care duce spre Someş, pe malurile unui canal a mai multor fragmente de vase care prin tehnica de executie, prin ornamentele acestora, aparţin secolelor VIII-IX, dupa Hristos, perioada in care procesul de formare a limbii si poporului român era incheiat. Cele mai importante vestigii in zona, au fost descoperite insa in localitatea Petea, odata cu inceperea lucrărilor de construire a noului sediu - Vama Petea. Lucrările arheologice făcute sub conducerea arheologilor L. Marta si R. Gindele, au evidentiat existenţa unor locuiri omenesti din mai multe perioade ale Antichităţii. Astfel sapaturile, au scos la lumina urme de locuire din perioada tracica (epoca bronzului si începutul epocii fierului (a.1300-800 î.d. H.), precum si din perioada romana, sec. II-IV, complexe aparţinind dacilor liberi, dar si populatiilor germanice vechi (vandali).
Pentru epoca fierului se remarca mai multe ace din bronz, frumos ornamentate, cele mai multe intregi. Piese de acest fel sint cunoscute in Germania, dar si in cimitirile din epoca descoperite in Ungaria. De remarcat ca in judet, a mai fost găsit un ac de acest fel dar fragmentar, la Beltiug, in cadrul unui depozit găsit in anul 1913. Menţionăm ca aşezările de la Petea se extind dincolo de fisia de frontiera, pe teritoriul Ungariei, cercetările arheologilor maghiari efectuate concomitent confirma descoperirile de pe teritoriul tarii, mai mult decit atit, au fost găsite urmele unui cimitir dintre anii 1000-1100. In evul mediu, dar si in perioada urmatoare zona era strins legata de oraşul Mintiu (1216), dar si de Satu Mare si cetatea existenţa aici. La 1380, in documente se face menţiune de o răscoală a taranilor români si maghiari, in jurul oraşului, probabil ca miscarile s-au petrecut si in zona. De la Atea, Dara si Petea, provin mai multe sigilii ale unor autoritati civile si bisericesti (a.1833, 1836, 1850).

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010