CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Doba, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Abrihan Fulga / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principală Nr.56
Tel./Fax. :0261/869135
Orar :Luni-Vineri : 8-16
Total colecţii 9812
Documente achiziţionate 66
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)36,67
Cheltuieli curente din finanţare bugetară36,24
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,43
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009397
Utilizatori activi(2009)182
Tranzacţii de împrumut1079
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)680
Populaţia2765

Monografia localităţii

Relieful comunei este format dintr-o zona de câmpie, are suprafaţă de 71 km?, iar populaţia la recensami111ntul din anul 2002 număra 2784 locuitori. Aflata in zona fostei mlastini Ecedea, a carei lucrări de asanare incep inca in anul 1751, comuna Doba are in structura sa următoarele localităţi: Doba - centrul de reşedinţa administrativ-teritoriala, menţiunea documenta apare in anul 1323, Boghis, documentar se leaga de anul 1322. Celelalte localităţi sint intemeiate dupa primul război mondial, odata cu aplicarea reformei agrare din 1921. Astfel Dacia si Traian se formeaza din colonisti veniti mai ales din Maramureşul istoric, iar localitatea Paulian se intemeiaza cu oameni din Muntii Apuseni, zona Huedin - Ciucea. In perimetrul comunei, specialistii de la Muzeul Municipal Carei, intre satele Domanesti si Dacia au descoperit urme de locuiri din epoca bronzului (cultura tracica), care cronologic se inscriu in timp incepind cu mijlocul mileniului II î.d. H. si pina la începutul celui urmtor. Cele mai numeroase urme de locuiri antice au fost descoperite la Paulian si acestea se datoreaza de asemenea cercetatorilor careieni, care intr-o zona situată la sud de sat, pe malul canalului Homorod, au surprins locuiri omenesti din epoca bronzului. Cele mai importante sint vestigiile din epoca romana imperiala: fragmente de vase care aparţin unor tipuri diferite. La sfârşitul primului mileniu al erei noastre, zona a făcut parte din voievodatul românesc a lui Menumorut.
In evul mediu zona actualei comune a gravitat spre oraşul Satu Mare si cetatea existenţa aici, de fapt distanţă Satu Mare - Doba este doar de 16 km. Nu este lipsit de importanta faptul ca pe aici a trecut realizatorul Unirii Tarilor Române, ilustrul domn, militar si diplomat Mihai Viteazul, care intre 7 si 31 iulie 1601 si-a avut tabara la Moftinul Mic. Nu odata viteazul domn s-a deplasat la Satu Mare pentru discutii cu generalul Basta. Drumul obligatoriu de acces, singurul de fapt, trecea prin localitatea Doba. In epoca moderna lupta românilor pentru realizarea Unirii se inteteste sub diferite forme. Intr-un document din 9 octombrie 1865, intr-un memoriu adresat comitetului suprem George Károlyi, se cere reprezentarea românilor in comitete proportional cu numărul lor. Printre semnatari se număra si preotul greco-catolic Ignatiu Sabo din Boghis.
La sfârşitul primului război mondial, in condiţiile destramarii Imperiului Hasburgic sub loviturile popoarelor asuprite, poporul român din Transilvania isi intensifica lupta de eliberare naţionala si trece la pregatirea marii Uniri. La Doba se va forma Consiliul Naţional Român comunal (17 noiembrie 1918), care cuprindea 22 de persoane, iar la 27 noiembrie, Gh. Turti si Mihai Gatina sint imputerniciti a lua partea la Marea Adunare Naţionala de la Alba Iulia. La Boghis, C.N.R. (14 noiembrie 1918), cuprindea 27 membri, iar Garda Naţionala Româna consta din 40 membri, la 27 ale aceleiasi luni doua persoane primesc credentionale pentru Alba Iulia. Aceste marturii sint dovezi inestimabile referitoare la vointa unanima a poporului român pentru Unire.
Dintre personalităţile locurilor il amintim pe Iosif Spadaru născut la Boghis (1901-1949), om de mare cultura in domeniul muzicii, unul dintre cei mai mari dirijori Sătmareni. Acesta a interpretat la Satu Mare rolul principal in opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010