CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Culciu, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Csomai Ibolya (referent)
Adresa bibliotecii :Str. Principală Nr.234
Tel./Fax. :0261/829610 (primărie)
Orar :
Total colecţii 8591
Documente achiziţionate 123
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)1,30
Cheltuieli curente din finanţare bugetară0,40
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,90
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009510
Utilizatori activi(2009)260
Tranzacţii de împrumut1543
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)780
Populaţia4150

Monografia localităţii

Situată la o distanţă de 14 km de municipiul Satu Mare, in partea estica a judeţului, teritoriul actualei comune, străbătut de apele riului Someş, prin configuratia sa geografica a oferit bune conditii de viaţă comunităţilor omenesti inca din timpurile stravechi. Comuna cu o suprafaţă de 75 km? care are in componenţa sa localităţile (in paranteza, anii menţiunilor coumentare): Culciu Mare reşedinţa teritorial-administrativă (a. 1279); Apateu (a. 1367), Caraseu (a. 1300), Corod (a. 1344), Culciu Mic (a. 1312) si Lipau (a. 1409); la ultimul recensământ, populaţia se ridica la cifra de 4013 locuitori.
Cele dintii cercetari arheologice au început in anul 1966, si au continuat apoi aproape fara nici o intrerupere pina in 1988. In hotarul localităţii Culciu Mare in partea de hotar "Sub gradini", pe malul unei albii vechi a Someşului a fost descoperita una dintre cele mai mari aşezări din epoca bronzului tracic (1400-950 î.d. H.) din România, cu foarte multa ceramica splendid ornamentata, peste 50 de piese din bronz, figurine de lut, etc. Aceleasi urme de locuire au fost surprinse, pe malul riului Balcaia, la sud de localitate. Urme din epoca romana s-au găsit la "Sub gradini"; la "Boghilaz"; printre vestigiile de ceramica din sec. II-IV, a fost găsita intr-o locuinta adincita in pământ o splendida fibula de argint, unicat in tara, dar cu asemanari in alte parti ale Europei. La Culciu Mic, in partea de sud a fost cercetata o aşezare din epoca bronzului, dar au aparut si urme romane precum si de dupa anul 900; pentru a incheia, partea de istorie veche menţionăm descoperirea unei aşezări la Corod din perioada Burebista-Decebal.
In evul mediu timpuriu zona a făcut parte din voievodatul lui Menumorut care se întindea de la Mures si pina pe Someş, iar mai apoi a făcut parte din districtul românesc al Mediesului. Cunoscind toate etapele de dezvoltare istorica, aceasta parte a judeţului a cunoscut tumultosul an 1848 (Lipau). Locuitorii din zona au contribuit intens la realizarea Unirii din 1918, astfel la Cucliu Mare se constituie in noiembrie 1918 Consiliu Naţional Român local (26 de persoane); la Caraseu se va intimpla acelaşi fapt la 10 noiembrie, cu un număr de 12 persoane. La 27 noiembrie sint desemnati sa faca parte din Marea Adunare Naţionala de la Alba Iulia, cei cinci delegati ai cercului electoral Caraseu, care cuprindea si zona din jur. Aceştia sint bravii urmasi ai celor căzuti la datorie pentru cauza sfinta a libertatii si pentru Unire, dupa cum releva monumentul dedicat celor 31 de eroi de la Lipau.
Dintre personalitati, se remarca Barbul Ilie Carol născut la Lipau (1883-1946), cu studii de drept, una dintre cele mai proeminente personalitati ale luptei pentru Unire din Sătmar; delegat la Alba Iulia, a fost desemnat intre cei 250 de membri ai Marelui Sfat Naţional Român, a fost desemnat ca suprefect si de doua ori prefect, dupa cum in perioada interbelica a fost senator al României Mari. Barbul Eugen Pavel, fratele celui menţionat mai sus, s-a născut tot la Lipau (1875-?), cu studii de teologie iar mai apoi deputat in Parlamentul României. Nistor Virgil, născut la Caraseu in 1898, cu studii juridice, va deveni in 1933 primarul oraşului Cluj.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010