CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Crucişor, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Cosma Dan Marius / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principală Nr.205
Tel./Fax. :0261/821003 (primăria)
Orar :Luni-Vineri: 8-12; 17-21
Total colecţii 7189
Documente achiziţionate 94
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)25,70
Cheltuieli curente din finanţare bugetară25,10
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,60
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009414
Utilizatori activi(2009)189
Tranzacţii de împrumut980
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)580
Populaţia2610

Monografia localităţii

Aflata la o distanţă de 28 km de municipiul Satu Mare, in partea de sud-est a judeţului, comuna Crucişor are in componenţa sa localităţile: Crucişor - reşedinţa unitatii administrativ - teritoriale, precum si satele Iegherişte si Poiana Codrului. Relieful comunei cuprinde deopotriva o zona de câmpie dar si o alta deluroasa.
Geografic comuna se situează la poalele masivului cristalin - Culmea Codrului -, cel mai lung dintre horsturile cristaline care strapung platforma Sălajeana, in zona de piemont al acestei unitati geografice. Zona marginalizata, aflata administrativ in componenţa regiunii Baia Mare, apoi din 1962, regiunea Maramures, iar din 1968, inclusa in judeţul Satu Mare, cercetările istorico-arheologice, cu o singura exceptie, despre care va fi vorba mai jos sint la începuturi. Din punct de vedere documentar, localităţi apar dupa cum urmeaza: Crucişor - anul 1231, Iegherişte - 1272 si Poiana Codrului - 1648, populaţia la ultimul recensământ (2002), era de 2541 locuitori (Poiana Codrului, insumeaza cifra de 1403). Suprafaţă comunei este de 89 km.p. La sud-vest de centrul localităţii in septembrie si octombrie 1975, precum si in perioada iulie-agust 1977, pe o înălţime situată la 39 m, in zona impadurita (dealului localnicii ii spun "Cetatea Pintii" sau "Dealul lui Pintea", au fost efectuate cercetari arheologice sistematice surprinzindu-se un interesant obiectiv arheologic. Este vorba de o fortificaţie de pământ cu val si sant, acesta din urma inconjoara intregul platou. Cetatea de aici de forma elipsoidala are diametrele de 57x65, valurile de pământ, si care au fost intarite cu stilpi de lemn cu 4 m latime si 1,5 m înălţime (atit se mai pastreaza). Pe baza sistemului de construcţie, a materialelor descoperite (ceramica, inclusiv bizantina, obiecte de metal, fortificatia aparţine unei formatiuni româneşti locale - cnezat, fiind de acest fel din nord-vestul Românei.
In perioada medievala zona a fost atrasa deopotriva de districtul românesc al Ardudului, intrind si in sfera cetăţii de la Ardusat; in zona s-a făcut simtit puternicul ecou al rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan, menţionăm localitaea Sii. Pentru perioada de sfirsit a evului mediu, remarcam colonizările şvabilor la Poiana Codrului in anul 1791, amintim apoi sigiliul localităţii Poiana Codrului din 1870, pe care sint reprezentate ustensile pentru fabricarea sticlei, sigiliul parohiei greco-catolice de la Crucişor, anul 1832.
Dupa încheierea primului război mondial lupta românilor va cunoaste valenţe nemaiintilnite; se remarca activitatea Consiliilor Naţionale Române: Apa, Pomi, Valea Vinului si cel de la Crucişor. Intr-un document emis la Crucişor - 10 ianuarie 1919, catre C.N.R. cercual Seini, se raporteaza se face cunoscuta situaţia administrativă si economica a localităţii, sint menţionate 22 de persoane cu statutul lor social si politic.
In 1947, prin grija preotului (actualmente pensionar pe o placa din sticla aflata in biserica din localitate sint menţionati 37 de eroi căzuti pentru liberate in primul si al doilea război mondial. De numele zonei se leaga si Ştefan Pasca (1909-1957), născut la Crucişor, cu studii la Roma, specialist in lingvistica, precum si Stan Florian, născut la Crucişor, studii teologie, episcop la Axiopolis (episcopie de dupa anul 500) cetate romano-bizantina din Dobrogea. Important pentru dezvoltarea social-economica a comunei este Fabrica de sticla "STISOM", fondata in 1801, cind contele Alois Károlyi, va aduce mesteri sticlari din Austria si Boemia, intre 1922-1945 fabrica se inchide; prin produsele sale aceasta este cunoscuta pe toate meridianele globului.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin

Website counter

Ultima actualizare : 14.10.2010