CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Batarci, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Hosu Maria / normă întreagă
Adresa bibliotecii :Str. Principală, Nr. 48
Tel./Fax. :0261/837024
Orar :Luni şi Vineri:8-15; Marti - Joi:17-19
Total colecţii 8665
Documente achiziţionate 136
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)44,38
Cheltuieli curente din finanţare bugetară43,62
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,76
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009462
Utilizatori activi(2009)357
Tranzacţii de împrumut1874
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1573
Populaţia4129

Monografia localităţii

Împreună cu satele aferente Comlăuşa, Şirlău si Tămăşeni, comuna se întinde pe o suprafaţă de 63 km?; este situată in partea de nord-est a judeţului la o distanţă de 47 km de municipiul Satu Mare si 26 km de Negreşti-Oaş (oraşul cel mai apropiat). La ultimul recensământ, populaţia comunei se ridica la cifra de 4300 locuitori. Faţă de reşedinţa comunei, satele aparţinătoare sunt situate la 2 km (Comlăuşa), 3 km Şirlău si 5 km Tămăşeni. Relieful este alcătuit din zone deluroase, iar teritoriul este străbătut de apele Văii Batarci. Menţiunile documentare sunt următoarele: Batarci, 1378 (possessio valachalist - români - Batarch); Comlăuşa, 1378; Şirlău, 1913, Tămăşeni, 1325.
Dintre descoperirile arheologice, şi care atestă vechimea localităţilor din zonă, menţionăm descoperirea în anul 1952 în partea de sud-est a localităţii Batarci, în punctul numit "Valea Gâştii", a unui depozit compus din 48 de piese din bronz şi aur, care cuprinde unelte, arme şi podoabe (topoare, un pumnal, seceri, brăţări, turte din bronz, utilizate la turnare, şi 4 inele din aur, ulterior s-a mai găsit o piesă din bronz, aşa că numărul total al depozitului se ridica la 49 de piese. Toate piesele se aflau într-un vas de lut, care a fost spart, depozitul se încadrează între anii 1100 - 900/850 î.d. H.. De pe teritoriul localităţii mai amintim descoperirea întâmplătoare a unei monede romane imperiale din bronz de la împăratul Constantius II, anii 351-354 după Hristos. Pentru istoria medie a zonei, amintim cetatea feudală de la Tămăşeni. Cercetările efectuate în iulie - august 1975 de către T. Bader şi Gh. Lazin, au scos la lumină pe dealul "Cetăţuia" o fortificaţie ridicată după anul 1350, cu o formă rectangulară şi a fost întărită pe trei părţi de un şanţ şi un val de pământ protejat în interior cu un zid de piatră necioplită. Cetatea a fost menţionată prima dată în documente la 1365.
Organizarea comitatului Satu Mare în perioada cuprinsă între 1100-1200 a scindat zona Ţării Oaşului în două părţi şi a determinat desfiinţarea graniţelor tradiţionale ale formaţiunilor social-politice româneşti din zonă. Astfel că localităţile: Batarci, Bocicău, Comlăuşa, Gherţa Mică, Gherţa Mare, Tarna Mare, Tămăşeni, Turţ şi Valea Seacă vor fi înglobate, în comitatul Ugocea, restul satelor din Oaş vor rămâne in Comitatul Satu Mare, făcând parte din punct de vedere administrativ din plasa Baia Mare. In conscriptiile Comitatului Ugocea, din anii 1567 si 1574 gasim inscrise satele Batarci, cu 13 supusi, precum si Tămăşeni cu 50 supusi. Cit priveşte inventarul viu al supusilor, la Batarci, in 1668, sint menţionati 8 iobagi, care aveau împreună 13 boi şi 12 vaci. După două sute de ani de la Conscripţiile urbariale (recensăminte) din 1567 şi 1574, demografic se constată o explozie, astfel numărul supuşilor din Batarci, creşte de aproape 8 ori, atingând cifra de 72. În zonă au existat şi voievozi locali, astfel la Batarci sunt menţionaţi doi: Petru Chiş şi Teodor Mărcuş; la 1828 la Batarci este menţionat şi un haiduc, Alexandru Făncuţ din Comlăuşa.
Mai adăugăm că într-un document din 12 mai 1865, se menţionează o scrisoare a lui Vasiliu Anderco, care solicita ajutoare pentru studenţii români din Comitatul Satu Mare, precum şi faptul că au fost colonizaţi şvabi în zona (Batarci, 1911).
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu intensificarea luptei românilor pentru drepturi naţionale, locuitorii Ţării Oaşului, la care se adaugă şi cei din zona comunei Batarci, fac parte intrinsecă din aceasta luptă, astfel în toamna anului 1918 Ţara Oaşului a făcut parte din cercul "Ţara Oaşului" (Consiliul Naţional Român, Cercual).
Printre participanţii la 1 Decembrie 1918, în afara delegaţilor oficiali s-au aflat numeroşi locuitori ai zonei, care au plecat cu trenul de la Baia Mare, astfel exista un vagon aparte "Ţara Oaşului" şi care împreună cu vagonul "Sălajul", îl încadrau pe cel denumit "Marmaţia". În încheiere mai amintim că în toamna anului 1944 în zona Oaşului existau peste 2000 de oameni (în zona de munte şi pădure), care nu au răspuns chemării în armata horthystă sau erau dezertori.

Monografie întocmită de istoricul Gheorghe Lazin; Oros, Ovidiu Bogdan; Avaşi Grigoraş, Ioan; Grigoraş, Ioan, Batarci. Monografie, Ed. Solstiţiu, Satu Mare, 2008.

Website counter

Ultima actualizare : 12.10.2010