CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Bârsău


Biblioteca Comunală
- raport statistic 2009 -

Bibliotecar : Ciurdaş Lucia / normă întreagă
Adresa : Bârsău de Sus,Str.Principală,Nr.335
Tel./Fax. :0261/876004;876021(primărie)
Orar : Luni-Vineri : 8-16

Total colecţii 6262
Documente achiziţionate 142
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)35,07
Cheltuieli curente
din finanţare bugetară
34,27
Cheltuieli curente
din venituri proprii
0
Cheltuieli curente din alte
venituri(sponsorizări,donaţii)
0,80
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009371
Utilizatori activi(2009)244
Tranzacţii de împrumut874
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1111
Populaţia2551

Schiţă monografică

Comuna Bârsău este situată în sud-estul judeţului la o distanţă de 58 km de municipiul Satu Mare. Oraşul cel mai apropiat este Cehu Silvaniei (judeţul Sălaj), la 49 de km. Suprafaţa comunei este de 52 km2 şi are o populaţie de 2519 locuitori. Teritoriul comunei, alcătuit din zone deluroase (piemontul Codrului), este străbătut de apele Văii Bârsăului. Comuna este formată din două sate: Bârsău de Sus, reşedinţa comunei, atestată documentar la 1470, şi Bârsău de Jos, care are acelaşi an (1470) de menţiune în documente.
Despre istoricul comunei informaţiile sunt destul de lacunare. În volumul "Voievodatul Transilvaniei" (vol. II, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976, pag. 69) regretatul academician Ştefan Pascu face menţiunea atunci când enumera fortificaţiile de pământ din Transilvania din epoca medieval - timpurie, cetatea de pământ de la Bârsău de Sus, este vorba însă de fortificaţia situată între Crucişor si Iegherişte, la sud-vest de centrul localităţii pe un deal terasat artificial, pe o înălţime de 397 m, în locul "Cetatea Pintii" (denumire dată de localnici), care avea ca sistem de fortificaţie un val, şanţul şi o palisadă din lemn. Cercetările arheologice efectuate în 1975 şi 1977 au dus la concluzia că este vorba de o cetate care a aparţinut unei comunităţi locale româneşti, iar pe baza materialelor descoperite se înscrie în timp în secolele XII-XIV. În evul mediu, actuala comuna Bârsău a aparţinut de domeniul cetăţii Ardusat.
Mai multe date documentare le avem pentru epoca modernă şi contemporană, ilustrate prin viaţa şi activitatea câtorva personalităţi legate de comună.
Preotul greco-catolic Dănilă Vultur s-a născut în 1813. Hirotonit în 1836. A fost slujitor al credincioşilor din Bârsău de Sus, probabil de la hirotonire până la moarte, în toată această perioadă îndeplinind şi funcţia de vice-arhidiacon surogat al distr. Băseşti. A fost conectat la activitatea cultural-patriotică a intelectualilor români din zona Codrului. A fost membru al "Astrei", încă din primii ani de funcţionare a acesteia. A făcut parte din grupul de patrioţi sălăjeni care au redactat Memorandul din 1861. A fost numit în comitetul permanent al Solnocului de Mijloc, înfiinţat "pentru a purta lupta naţională". În anul 1870 şcoala confesională românească din localitate a fost transformată în şcoală de stat. La intervenţia hotărâtă a lui, caracterul naţional, românesc, a fost păstrat. În anii 1877-1878 a militat pentru strângerea de fonduri în sprijinul soldaţilor români aflaţi pe frontul cuceririi independenţei. A trecut la cele veşnice în 18 sept. 1879, repausarea fiind semnalată în "Familia".
În localitatea Bârsău de Sus s-a născut Andrei Cosma, la data de 20 iulie 1843, în 1868 a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Budapesta, an în care apare "Pronunciamentul de la Blaj", de fapt protestul românilor împotriva constituirii (1867) regimului dualist Austro-Ungar. A făcut parte din delegaţia memorandistă de la Viena (1892).
Politician cu valenţe deosebite, membru activ al Partidului Naţional Român, se stinge din viaţă la Supuru de Sus, la 26 iulie 1918.
La Bârsău de Sus s-a născut în 1885 avocatul, omul politic, fost parlamentar, Gavril Oşianu, cu studii juridice, doctor în drept, în 1914, va fi mobilizat ca ofiţer rezervist în armata austro-ungară, este luat prizonier în Albania, fiind apoi internat în lagărul francez de la Salonic (Grecia); aici a organizat grupul de voluntari români din Transilvania şi Bucovina, cu acesta în mai 1919, vine pe la Constanţa în România. În 1920 este răsplătit pentru serviciile sale cu Medalia Ferdinand cu spade. A decedat în 1962.
În 1868 s-a născut la Bârsău de Jos, în familia înv. Longin Cionca preotul Dumitru Cionca. A urmat cursurile Seminarului Teologic din Gherla şi a fost hirotonit în 1893. A făcut parte din Societatea de lectură a teologilor uniţi din Gherla, "Alexi-Şincaiana". S-a numărat printre redactorii revistei manuscrise "Steaua mării". Ştim că a tradus "novela franceză" Caractere nobile. De asemenea a cules pentru această revistă cântece de dor şi satirice, precum şi culegeri de folclor din Bârsău de Jos. Din iulie 1899 cariera lui preoţească a fost strâns legată de localitatea de baştină, unde a slujit până în 1933. A activat în rândurile "Astrei". În 1918 a fost ales preşedinte al C.N.R. local, organizând şi Garda naţională română. A trecut la cele veşnice în 1946, fiind înmormântat la Baia Mare.
La Bârsău de Jos la 1 iulie 1942 s-a născut poetul şi publicistul autodidact, Ioan Bran.
În urma unui accident este imobilizat la pat 23 de ani, până în anul 1988 când moare în spitalul din Satu Mare. S-a bucurat de aprecierile celor mai buni critici literari pentru opera sa. A publicat poezii în "Geneze", "Tribuna", "Steaua", "Transilvania", "Flacăra", "Familia". A publicat volumule: Deosebitele iubiri (în tandem cu Vasile Tarţa), Doi poeţi autodidacţi (Satu Mare, 1977), Stări tranzitive (postum ). În 2009 la editura băimăreană Eurotip, Maria Gârbe a îngrijit apariţia volumului postum de versuri, Revelaţie şi calvar.
În anul 2009 profesorul din localitate Augustin Jurge, valorificând şi câteva pagini monografice scrise în urmă cu mai mulţi ani de către Ioan Bran, a reuşit să scoată de sub tipar lucrarea Pagini monografice. Comuna Bârsău Judeţul Satu Mare, apărută la editura clujeană Risoprint.
Biblioteca comunală s-a înfiinţat în 1960.
Între bibliotecari remarcăm numele lui: Maria Gârbe, Florica Andor, Florica Buzura, Valerian Coza, Ana Tămâian, Simona Mureşan.

Material întocmit de Viorel Câmpean.

Website counter

Ultima actualizare : 21.12.2010