CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Apa, Judeţul Satu Mare
Biblioteca Comunală - raport statistic 2009

Bibliotecar / norma :Mureşan Maria / 1/2 normă
Adresa bibliotecii :Str. Principală nr. 134
Tel./Fax. :0261/843001; 0261/843366
Orar :Luni-Vineri : 11-15
Total colecţii 9010
Documente achiziţionate 45
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)37,56
Cheltuieli curente din finanţare bugetară37,20
Cheltuieli curente din venituri proprii0
Cheltuieli curente din alte venituri(sponsorizări,donaţii)0,36
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009470
Utilizatori activi(2009)250
Tranzacţii de împrumut2250
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)1915
Populaţia2890

Monografia localităţii

Localitatea Apa, centru de comună cu acelaşi nume, se află situată în partea de Nord a ţării, pe Drumul European 19, care face legătura între oraşele Satu Mare şi Baia Mare, la distanţă de 36 de kilometri faţă de cele două oraşe, în partea estică a oraşului Satu Mare şi în partea vestică a oraşului Baia Mare, în apropierea oraşului Seini.
Geografic, perimetrul localităţii Apa se situează în subunitatea Câmpiei Sătmarene, care la rândul ei se înglobeaza în marea unitate a Câmpiei Someşului.
Arheologic vorbind, localitatea Apa, permite coborârea habitatului uman aici, încă din Epoca pietrei respectiv a Paleoliticului şi Neoliticului (circa 6000-4000 în. d. Hr.). Există urme ale habitatului încă înainte de secolul 15 în. D. Hr.
Condiţiile de viaţă în Câmpia Someşului au fost prielnice pentru habitatul uman, ceea ce a permis din cele mai vechi timpuri să fie locuite. Afirmaţia este dovedită de existenţa unor descoperiri arheologice din Epoca neolitică specifice Culturii Tisa.
Cercetările arheologice efectuate pe aceste locuri, cca. 200-1600 în. d. Hr., dovedesc că habitatul uman şi-a continuat existenţa în cadrul unei aşezări stabile, ştiut fiind faptul că toate aşezările s-au stabilit în apropierea unor ape curgătoare. În cazul localităţii Apa, în apropierea râului Someş, cunoscut încă din antichitate ca râul Samus.
Localitatea Apa este nominalizată printre aşezările traco-dacice din Nord-Vestul Transilvaniei, încă din timpul Expediţiei Romane la Dunărea de Jos, înainte de împăratul Domiţian, (cca. 84-85 D.Hr.).
După ocuparea Daciei de către romani şi împărţirea ei administrativă din timpul urmaşilor lui Decebal, localitatea Apa este menţionată în spaţiul dacilor liberi (sec III-IV, D.Hr.), după care perioadă este menţionat începutul pătrunderii gepizilor, în urma cărora localitatea Apa a avut mult de suferit.
Începând cu secolul IX, localitatea Apa făcea parte din Voievodatul lui Menumorut.
Documentar localitatea Apa, apare începând cu anul 1215 în lucrarea lui Maksay, "A középköri Szatmár Megye" (Comitatul Sătmar în Evul mediu) şi în 1298 în lucrarea lui dr. Borovzsky Samuel.
Aş sublinia ceea ce arăta şi Coriolan Suciu în Dicţionarul Istoric al localităţilor din Transilvania, unde citându-l pe istoricul Maksay notează că localitatea Apa nu a fost denumită altfel, căci şi în ungureşte a rămas tot Apa, care în anul 1215 era menţionată Villa Apa, iar în anul 1414, Apa Falva, respectiv comuna Apa.
În 1908, dr. Borovszky Samuel descrie Apa, ca fiind "sat pe lângă Someş" cu 564 case şi cu 3019 locuitori, din care 2013 români, 913 maghiari, 93 germani. Românii sunt de religie Greco-catolică (azi ortodocşi, nn.), iar maghiarii sunt Reformaţi.
În 1298 mare proprietar al domeniului Apa a devenit nobilul maghiar Apay - coincidenţă de nume, nn. - iar dupa moartea lui, domeniul Apa aparţinea moşiei lui Megyeszy, iar în secolul al XVI, un alt baron cu numele de Apay Balint devine stăpân al domeniului Apa, după care urmează o suită de nobili, până la începutul secolului al XVII (1610).
În 1717 comuna Apa a căzut pradă invadatorilor tătari, fiind distrusă în mare parte, inclusiv biserica Reformată a fost arsă.
Din secolul al XVII-lea şi până la începutul secolului XX, domeniul Apa a fost fărâmiţat între familiile nobililor maghiari ca: fam. Wesseleny, Vécsey, Boros Gáspár, Katona Doróczi etc., iar la începutul secolului XX apar ca proprietari Szent Ivany şi Kovács Gyula, de la care au rămas două castele construite într-un stil neoclasic şi baroc târziu, care îşi aşteaptă valorificarea.
După transformările Revoluţiei din 1989, o parte din bunurile naţionalizate în 1945 au fost retrocedate urmaşilor de drept pe baza Legii 10 din 2001, iar o parte vor fi despăgubiţi. Pământul a fost retrocedat conform Legii 18/1991.
Apenii sunt oameni harnici, cu dragoste de pământ, punând bazele unor puternice Asociaţii agricole, care răspund cerinţelor agro-zootehnice actuale, dorind să pornească cu încredere pe calea prosperităţii şi a speranţelor mult dorite, a căror obiective s-au realizat, cum sunt: electrificarea întregii localităţi, introducerea gazului metan în toată comuna între anii 1996-2004, televiziunea prin cablu, centrala telefonică digitală, urmând ca pe baza unor noi proiecte să fie realizate şi alte obiective. În comuna Apa există o şcoală gimnazială, al cărei program educţtional se desfăşoară pe baza reformei învăţământului, unde tineretul şcolar participă în vederea dobândirii unor reale cunoştinţe şi deprinderi, conduşi fiind de un număr de 28 de cadre calificate.
Factorii puterii locale şi comunitatea sunt preocupaţi de continua prosperitate a localităţii, de găsirea unor soluţii pentru crearea de noi locuri de muncă pentru generaţiile urmatoare.

Monografie întocmită de Prof. Nicolae Pop; Nicolae Pop, "Apa, file de istorie!", Satu Mare, Ed. Citadela, 2010.

Website counter

Ultima actualizare : 12.10.2010