CONSILIUL JUDEŢEAN SATU MARE
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ

Comuna Acâş

Biblioteca Comunală
- raport statistic 2009 -

Bibliotecar :Gereb Edit / normă întreagă
Adresa :Str.Principală, nr.129
Tel./Fax. : 0261/871002
Orar : Luni-Vineri : 8-16

Total colecţii 9196
Documente achiziţionate 220
Nr. total computere0
Total venituri (mii lei)26,15
Cheltuieli curente
din finanţare bugetară
24,35
Cheltuieli curente
din venituri proprii
0
Cheltuieli curente din alte
venituri(sponsorizări,donaţii)
1,80
Cheltuieli de capital0
Total utilizatori înscrişi 2005-2009305
Utilizatori activi(2009)230
Tranzacţii de împrumut3414
Nr. vizite la bibliotecă(frecvenţa)656
Populaţia3000

Schiţă monografică

Comuna Acâş se întinde pe o suprafaţă de 71 km2, fiind aşezată într-o zona de câmpie, respectiv Câmpia Crasnei. Situată în zona de sud a judeţului Satu Mare, se află la o distanţă de 38 km de municipiul Satu Mare şi 37 km de Tăşnad, cel mai apropiat oraş. În componenţa comunei intră următoarele sate: Acâş - reşedinţa comunei, Ganaş, Mihăieni şi Unimăt. Reţeaua hidrografică o formează râul Crasna. Populaţia la ultimul recensământ se ridica la 3000 de locuitori.
Menţiunile documentare vizând fiecare localitate sunt următoarele: Acâş, anul 1342; Ganaş 1956; Mihăieni, anul 1380 şi Unimăt 1383. În ciuda apariţiei relativ târzii în documente, începuturile localităţilor sunt mult mai vechi. Descoperirile arheologice întâmplătoare sau cercetările arheologice au scos la lumină vestigii arheologice de interes deosebit; astfel la Unimăt, cu ocazia săpăturilor din anul 1969, din partea de hotar "Dâlboci" au fost găsite urme de locuiri din mai multe epoci: epoca pietrei şlefuite (neolitic), cultura Tisa, din perioada de tranziţie spre epoca metalelor, cultura Coţofeni (în jurul anilor 2500-2000 î.d. H.), epoca bronzului Cultura Suciu de Sus (a doua jumătate a mileniului II î.d. H.), epoca dacică şi din perioada de început a evului mediu, sec. VII-VIII după Hristos.
În punctul "La Ţevi" s-a descoperit o aşezare de la începutul epocii fierului, precum şi un val de pământ care pare să dateze din epoca romană, sec. II-III după Hristos. Din satul Mihăieni, provine un topor din bronz, tot aici în punctul "Cetate", s-a descoperit o aşezare din epoca bronzului, cultura Otomani.
Urme deosebite de interesante s-au găsit în perimetrul localităţii Acâş. De aici provine o brăţară masivă din aur găsită în anul 1855, una dintre cele mai vechi descoperiri arheologice din judeţ. Cercetările dintre anii 1982-1984, la "Râtul lui Maitini" şi în zona morii, situate în partea de sud a localităţii, pe malul stâng al Crasnei, au scos la lumină vestigii din epoca bronzului, epoca romană, sec. VIII-IX şi sec. XIII-XIV (probabil vatra fostului sat). Mai amintim că din zona "Podul Dobri", provine un brăzdar de plug din fier din sec. XIII, tot aici cu ocazia unor lucrări de hidroamelioraţii s-au găsit mai multe cuptoare pentru ars vase din sec. III-II î.d. H.
La 15/28 noiembrie 1918, secţia Unimăt a Consiliului Naţional Român local, printr-un Credenţional, îl desemnează pe Ioan Virgiliu Băliban să participe la Marea Adunare de la Alba Iulia; au semnat Credenţionalul "19 bărbaţi de încredere".
Despre biserica reformată din Acâş, monument istoric, cel mai mare exeget al istoriei artei feudale din România, regretatul academician Virgil Vătăşianu, spune că a fost ridicată în al doilea sfert al secolului al XIII-lea. Aceasta a aparţinut unei mănăstiri benedictine.
La Acâş, se află un monument realizat în amintirea eroilor (1914-1918) căzuţi pentru reîntregirea neamului, ridicat de Liga Culturală, secţia Acâş. Pe acest monument se detaşează cuvintele: "Trecătorule adă-ţi aminte că trebuie să mori pentru patrie". Un alt monument dedicat eroilor din primul război mondial se află la Unimăt, care a fost realizat de autorităţile locale în 1934, autor C. Palfi, cuprinzând numele a 22 eroi.
Dintre personalităţile marcante ale comunei se detaşează Nicolae Bran (1861-1947) născut la Unimăt, cunoscut pictor şi profesor, cu studii la Satu Mare, Carei, Beiuş, Budapesta, München, Italia, Franţa, în 1899 a fost ales preşedinte al Ateneului Român pentru arte.
O altă personalitate a locului este profesorul, preot gr.-cat. Iuliu Muth.
S-a născut la Acâş în 1 iunie 1884, în familia învăţătorului local. A fost învăţător la Ciocaia, Batăr, Tiszaujlak (1904-1919), director la Borşa, apoi la Şcoala de fete din Oradea (1919-1920), din 1920 director la Şcoala de ucenici din Oradea. A deţinut funcţiile de preşedinte al Asociaţiei Culturale a Meşteşugarilor din România, vicepreşedintele a Asociaţiei Profesorilor din şcolile de ucenici din Transilvania. A scris şi editat şapte cărţi didactice. A fost preşedintele "Asociaţiei Meseriaşilor Români" din Oradea. Pentru muncă depusă pe teren şcolar şi extraşcolar a fost decorat cu "Răsplata Muncii" cl. I şi cu "Coroana României" în grad de cavaler.

Material întocmit de Viorel Câmpean.

Website counter

Ultima actualizare : 11.11.2010